Presa începutului de secol 20. FOAIA POPORULUI din 1902 (6)

            Din același număr (29) aflăm că „în 20 iuliu au fost eară tempestăți. Din Șoimuș (Bistrița-Năsăud), ni se scrie că acolo a trăsnit în turnul bisericei, causând o pagubă de 1000 cor.”. Acum, se publică și un Mers al trenurilor.

            În numărul 30, junele Constantin Pascu publică „poesii poporale” din Beșineu.

            În numărul 30, învățătorul Alexandru Pop din Rodna-nouă (n. n., actualul Șanț) își încheie articolul „Păcatul beției”, început în numărul anterior. Un articol interesant (nesemnat) se intitulează „Un capitol despre lene și superstiție”. De data aceasta se dau și sfaturi privind folosirea „Albușului de ou în contra frigurilor”.

            În numărul 31, junele Constantin Pascu continuă să publice „poesii poporale” din Beșineu. Alexandru Xenopol publică un articol intitulat „Îmbrăcămintea Dacilor”. Din nou sfaturi privind: „Stârpirea buruienilor”, „Plivitul viei”, „Contra ruginei”, „Scăpare de păreți umezi” etc.

            În numărul 31, la „Poșta Redacției” i se răspunde „d-lui Anchidim Coța, din Feldru, în legătură cu problemele de la bancă”.

            În numărul 32, găsim „Povețe despre păstrarea sănătății”, apoi, „Durerile de măsăle provenite din răceală se mai îmblânzesc, dacă punem pe locul cu durerea mici pungulițe cu ovăz prăjit fierbinte. Pungulița o schimbăm după trebuință. Mult ajută și băi fierbinți la picioare”. O altă știre se referă la Tolstoi: „Marele scriitor Tolstoi a convocat pe membrii familiei și, în urma unei consfătuiri ce a avut cu dânșii, a lăsat ca ultima lui dorință, după ce va muri, să fie îmbălsămat și transportat la București, pentru a fi înmormântat aci. E chiar vorba să se mute în România. Această ultimă hotărâre luată de Tolstoi a produs mare senzație în toată Rusia”.

            În numărul 33, la rubrica „Hymen” se scrie: „Dl. Valeriu Vârv (Posmușiu) și d-șoara Maria Macaveiu (Archiud) își anunță serbarea cununiei lor, care se va ține Duminică în 31 August n., la orele 3 d. a. în biserica gr.-cat. din Archiud”. Printre numele ofițerilor români, „între ce 40 elevi absolvenți ai școalei militare din Sibiiu sunt în anul acesta și locțiitori de oficeri români”; unul este I. Posmușian, din Ragla. Pentru postul de subnotar cercual, solicitat din partea statului cu 600 cor. anual în cercul notarial al Balașfaleului-de-jos, comitatul Bistrița-Năsăud, căruia îi aparțin comunele curat române Balașfaleul-de-jos, Balașfaleul-de-sus și Caila, s’a publicat concurs cu terminul 25 Aug., a.c. Se avizează tinerii români cualificați pentru acest post ca să concureze. Alegerea le e asigurată”. Tot în acest număr, Ioan Drăgan, econom, din Zagra (Bistrița-Năsăud), arată că membrii „Reuniunii de cetire și cântări”, care „servește spre binele și luminarea noastră” s-au hotărât să înființeze o societate de consum să-și deschidă o prăvălie, să aibă toate ale lor, pentru a nu fi „avisați la marfa rea și scumpă a Jidanilor (…) care s-au înavuțit de pe spatele lor”. „Jidanii s-au făcut luntre și punte și le-au pus toate pedicile în cale”. Omul scrie că și-a cerut licență, dar „Jidanii s’au pus în înțelegere cu cei de la direcțiunea financiară” și i s-a respins cererea „fără motive”. A înaintat recurs și „tot satul îi stă în ajutor…”. (va continua)

                                                                                Icu Crăciun