Pr. Vasile Beni: Secretul oricărui succes constă în ajutorul lui Dumnezeu

 Textul Evangheliei la Duminica a 18-a după Rusalii:”În vremea aceea şedea Iisus lângă lacul Ghenizaretului şi a văzut două corăbii oprite lângă ţărm, iar pescarii ieşiseră din ele şi-şi spălau mrejele. Intrând în corabia care era a lui Simon, l-a rugat s-o depărteze puţin de la uscat; apoi, şezând în corabie, învăţa din ea mulţimile. Iar când a terminat de vorbit, i-a zis lui Simon: depărteaz-o la adânc şi aruncaţi mrejele voastre, ca să pescuiţi. Atunci, răspunzând Simon, I-a zis: Învăţătorule, toată noaptea ne-am ostenit şi nimic n-am prins; dar, la porunca Ta, voi arunca mreaja. Şi, făcând ei aşa, au prins mulţime mare de peşte, încât li se rupeau mrejele. Deci, au făcut semn tovarăşilor, care erau în cealaltă corabie, ca să vină să le ajute. Şi au venit şi au umplut amândouă corăbiile, de erau gata să se scufunde. Iar Simon Petru, văzând aceasta, a căzut la picioarele lui Iisus şi I-a zis: du-Te de la mine, Doamne, căci sunt om păcătos; pentru că îl cuprinsese spaimă pe el şi pe toţi cei care erau cu el, din pricina pescuitului atâtor peşti pe care îi prinseseră; tot aşa şi pe Iacob şi pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau tovarăşii lui Simon. Atunci Iisus a zis către Simon: nu-ţi fie frică; de acum înainte vei fi pescar de oameni. Şi, trăgând corăbiile la uscat, au lăsat totul şi au mers după Dânsul”(Lc 51-11).

                             Dragii noştri credincioşi!

Meditând asupra textului Evangheliei care s-a citit azi la Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie, cel puţin două lucruri ne reţin atenţia: resemnarea lui Petru în faţa insuccesului, dar și smerenia şi recunoştinţa apostolului.

Această pildă sau relatare evanghelică am putea să o numim sau chiar  asemăna ca fiind şi o întâmplare pe care am experimentat-o fiecare dintre noi în viaţa noastră de zi cu zi.

Spun lucrul acesta pentru că fiecare dintre noi am avut parte de eşecuri, umiliri, obstacole, unele datorate grabei, neatenţiei sau nepriceperii, după judecata noastră omenească, dar dacă pătrundem puţin mai adânc şi analizăm fiecare am ajunge la o constatare: „Atâta vreme cât omul se osteneşte de unul singur nu poate să facă mare lucru, dar atunci când Dumnezeu se apropie de el şi el de Dumnezeu toate sunt cu putinţă”.

Deseori ni s-a întâmplat ca un lucru să nu aibă aceeaşi finalitate cu cea dorită de noi; ba, mai mult, supuşi unor nevoinţe sau trecând prin perioade de restrişte sufletească şi trupească am cârtit zicând că nu înţelegem motivul pătimirii noastre şi am cerut ridicarea poverii de pe umerii noştri.

Câteva învățături care se pot desprinde din textul Evangheliei:

1. Evanghelia de azi vrea să ne arate cât de zadarnice sunt strădaniile noastre fără ajutorul lui Dumnezeu. Puterea lui Dumnezeu se arată adesea la capătul puterilor oamenilor, iar  ajutorul lui Dumnezeu ni se dăruieşte după ce ascultăm cuvântul Lui şi împlinim voia Sa.

2. Să nu ne bazăm doar pe abilităţile şi cunoştinţele noastre, ci să ne dăm seama de slăbiciunile şi neputinţele noastre care nu pot fi depăşite decât prin ajutorul lui Dumnezeu. Hristos Însuşi ne spune: „Fără Mine nu puteţi face nimic!”

3. De fiecare dată când ne confruntăm cu insuccesul sau chiar eşecul eforturilor depuse, nu ar trebui să ne descurajăm, ci să-L chemăm pe Dumnezeu în ajutor.

4. Evanghelia acestei duminici ne spune că harul lui Dumnezeu este mai presus decât toată priceperea omenească. După ce mrejele au scos la suprafaţă mulţimea mare de peşti, Sfântul Apostol Petru I se adresează Mântuitorului însă nu oricum, ci căzând în genunchi. De aici învăţăm că atunci când ne adresăm lui Dumnezeu,  trebuie să o facem în stare de smerenie, de mulţumire, de recunoaştere a sfinţeniei, dar şi de mărturisire a stării noastre de păcătoşenie.

5. Curajul de a nu renunţa ne dă oportunitatea de a realiza ce putem face cu adevărat, de a ne descoperi limitele, pentru a le putea întrece.

6. Abraham Lincoln, este perceput ca fiind un om de succes, beneficiază de un nume cu rezonanţă, fiind al 16-lea preşedinte al Statelor Unite. Viaţa şi cariera sa au fost destul de zbuciumate. Ne oprim doar la câteva exemple:

La 7 ani începe să lucreze și să aducă bani în casă. În 1818, mama sa moare. Lincoln avea 9 ani. În 1832, rămâne fără job. În 1835, se logodește și se pregătește să se căsătorească. Logodnica sa moare. În 1848, candidează  pentru a ocupa un nou fotoliu în Congres. Pierde.  În 1854, candidează pentru Senat. Pierde. În 1856, luptă pentru a fi candidatul partidului său pentru poziția de vicepreședinte. Pierde. În 1858, din nou candidează pentru Senat. Din nou pierde.

În 1860, este ales președinte al Statelor Unite. Perseverenţa este o calitate a celor care reuşesc.

Să nu uităm niciodată că  secretul oricărui succes constă  în primul rând în ajutorul lui Dumnezeu. 

Amin!

Pr. Vasile Beni