Praznicul Rusaliilor la Chiraleş

E duminică dimineaţa la Chiraleș, dar parcă oamenii simt că nu e vorba doar de o simplă duminică, ci toată lumea știe că este Duminica Praznicului Rusaliilor, Duminica Pogorârii Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului Iisus Hristos. Toată lumea știe că este ziua când aceștia au ieșit la propovăduire. Și parcă și natura simte acest lucru: soarele răsare cald și luminos de peste Bungur, natura revenită la viaţă participă la marea sărbătoare creștină. Tot ceea ce se petrece în sat dis de dimineaţă vrea parcă să arate faptul că și lumea vegetală și animală e pregătită să Îl primească pe Duhul Sfânt Care să o sfinţească și să îi dea putere de viaţă.

Dar la un moment dat se aude clopotul care cheamă poporul creștin al Chiraleșului la rugăciune. Slujbele sfinte se desfășoară cu un fast deosebit – e vorba doar de Pogorârea Duhului Sfânt, de Rusalii, de ziua de naștere a Bisericii Mântuitorului. Părintele paroh slujește cu o dăruire “de zile mari”, cântăreţii și corul îl acompaniază cu drag și autorul acestor rânduri, care nu și-a văzut satul natal de câţiva ani buni, se simte într-adevăr “acasă”, în “casa Tatălui ceresc”. Ritualul slujbei de Rusalii decurge normal, după toate rânduielile canonice ale tipicului ortodox, iar la sfârșitul Sfintei Liturghii părintele paroh prezintă în cuvinte frumoase care este semnificaţia pentru noi creștinii a zilei în care Duhul Sfânt S-a pogorât peste Apostoli umplându-i cu putere de sus.

Sunt sigur că până la acest moment ritualul sărbătorii este aproape identic în majoritatea parohiilor ortodoxe române din ţară . Dar acum la finalul sfintei liturghii în parohia Chiraleș are loc “ieșirea cu icoanele”. Această “ieșire cu icoanele” este o procesiune care pornește de la biserică și merge până la un loc mai larg din sat, de regulă o intersecţie mai mare, în apropierea unei ţarine, unde se săvârșește slujba numită în Biserica noastră “aghiasma mică”. La Chiraleș slujba “aghiesmei mici”, a sfinţirii apei, se desfășoară într-un mod cu totul particular și în cele ce urmează vom descrie acest mod deosebit. Un grup de fete din sat îmbrăcate în costume populare și având în mâini cununi împletite din spice de grâu vin în faţa locului unde se săvârșește sfinţirea apei și aduc cererea şi speranţa poporului: “Roadă, roadă-n lumea toată, roadă și-n ţarina noastră, deie Dumnezeu roadă-n ţarină, sănătate-n marhă și bucurie dumnilorvostre.” După exprimarea acestei nădejdi a comunităţii prin glasul curat al fetelor, urmează slujba de sfinţire a apei, cu rugăciuni covârşitoare, invocate în nădejdea ocrotirii şi-a rodirii ţarinilor, pentru protejarea vietăţilor şi bineînţeles, pentru sănătatea, pacea şi bunăstarea credincioşilor. Pentru a vedea cât este de importantă slujba “aghiesmei mici” vom cita aici epicleza sau chemarea Duhului Sfânt: “Și acum trimite harul Preasfântului și de-viaţă-făcătorului Tău Duh, care sfinţește toate, și sfinţește apa aceasta !”

Următorul moment important este binecuvântarea fiecărui vas (găletuţă sau cană mai mare, cantă) pe care credincioșii l-au adus pentru a se bucura de harul binefăcător al “aghiesmei mici” pentru o perioadă mai lungă. După aceste rugăciuni şi rânduieli, credincioșii trec pe rând, sărută icoanele, care au fost purtate de mâinile curate ale unor copii în procesiune până la locul sfinţirii apei și sunt binecuvântaţi de către părintele paroh cu un struţ de grâu înmuiat în apa care tocmai a fost sfinţită. Atunci când cel din urmă dintre credincioși este binecuvântat de către părintele paroh procesiunea se întoarce la biserică, credincioșii fiind acompaniaţi de dăngătul lin al clopotului. Pe drumul de întoarcere părintele paroh binecuvântează prin stropire cu apă sfinţită fiecare răstignire care se află pe marginea drumului. Odată reîntorşi la biserică, după ce înconjoară biserica de trei ori, credincioşii aşează sfintele icoane la locul lor, se închină mulţumitori, se salută și pe urmă se întorc la casele lor. Ajunși acolo cu sufletul împăcat se bucură de bucatele pe care gospodinele Chiraleșului le-au pregătit cu atâta drag pentru familiile lor.

Am încercat aici să descriu ceea ce se întâmplă la Chiraleș în ziua binecuvântată a Pogorârii Duhului Sfânt. M-aș bucura foarte tare dacă aș auzi că unii creștini iubitori ai tradiţiilor populare ardelenești au apreciat ceea ce eu am scris cu multă dragoste.

Ioan Sabin Mureșan