Preotul Vasile Beni despre Întâmpinarea Domnului

Semnificația sărbătorii: Ziua de 2 februarie a fiecărui an este înscrisă în calendarul nostru creștin ca fiind sărbătoarea Întâmpinării Domnului care este unul din cele douăsprăzece Praznice Împărătești. Evanghelia care se citește la Sfânta Liturghie ne descrie în linii mari importanța acestei sărbători. Însă, pe lângă cele 10 porunci pe care Dumnezeu le-a dat poporului evreu este și aceea ca întâiul-născut de parte bărbătească trebuia răscumpărat la 40 de zile la Templu cu prețul de 15 sicli, iar pentru cei mai săraci cu doi pui de porumbel. Adoua Lege prevedea ca la 40 de zile după Naștere femeiea trebuia să se prezinte la Templu cu o jertfă pentru curățire. Așadar, sărbătoarea de astăzi le cuprinde sau le împlinește pe amândouă aceste Legi ocazie cu care Iisus Hristos este descoperit ca fiind Fiul lui Dumnezeu de către dreptul Simeon.

Cine a fost dreptul Simeon: Regele Ptolomeu Filadelful al Egiptului a dorit să se traducă Sfânta Scriptură din limba ebraică în limba greacă, pentru vestita bibliotecă din Alexandria, spre a avea scrierile Vechiului Testament alături de operele importante ale acelor vremi. Pentru aceasta i-a cerut arhiereului Eliazar să-i trimită 72 de oameni cunoscători ai limbii greceşti, pe care îi rânduieşte să lucreze pe o insulă, fiecare separat. Învăţaţii au terminat traducerea în 72 de zile. Printre ei se afla şi dreptul Simeon care, atunci când a ajuns cu traducerea în cartea profetului Isaia – unde în cap. 7,14 se spune: „Iată Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel – care se tâlcuieşte – „cu noi este Dumnezeu” a înlocuit cuvântul „Fecioară” cu „femeie tânără” pentru că nu-i venea să creadă că o fecioară va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Atunci, un înger i se arată şi îi spune să scrie textul integral, înştiinţându-l pe dreptul Simeon că nu va muri și va trăi până ce va vedea împlinirea acestei neobişnuite prorocii. Când la plinirea vremii Mântuitorul se întrupează în Fecioara Maria, arhanghelul este cel care o vesteşte, spunându-i că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. După ce pruncul s-a născut, la vârsta de 8 zile, a fost tăiat împrejur şi i s-a pus numele de Iisus, iar la 40 de zile de la naşterea Sa, pentru a fi răscumpărat, potrivit rânduielilor legii. Acum este momentul în care bătrânul Simeon, la templu fiind, luminat de Dumnezeu, ia pruncul pe braţele sale şi rosteşte frumoasa rugăciune pe care o auzim de fiecare dată la slujba vecerniei: „Acum slobozeşte pe robul Tău Stăpâne după cuvântul Tău în pace, căci văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor, Lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel”.

Cum putem să ne întâlnim noi astăzi cu Iisus Hristos- Și mă voi opri doar la câteva exemple:    

Prin rugăciune, pentru că ori de câte ori noi ne rugăm, vorbim cu Dumnezeu, îi mulțumim și îi cerem ajutorul,iar noi vorbim și El ne ascultă.

Prin citirea din Sfânta Scriptură sau din cărțile sfinte pentru că atunci Dumnezeu ne vorbește iar noi suntem cei ce ascultăm.

Prin Sfintele Taine care sunt lucrări nevăzute prin care se revarsă în chip nevăzut harul lui Dumnezeu.

Prin ,,Miride„-Pomenirea celor vii, cât şi a celor morţi la proscomidie are un sens profund, sens evidențiat de Părintele Stăniloae în câteva propoziţii: „Bucăţica de pâine scoasă pentru fiecare persoană umană distinge pe cei pentru care se scoate, dar îi şi apropie de Hristos şi între ei, arătându-i în plus ca fiind de aceeaşi fire umană cu Hristos şi între ei. Aceste miride nu sunt scoase cu scopul de a-i împărtăşi din ele pe credincioşi, pentru că din ele nu se împărtăşeşte niciodată nimeni, ele sunt scoase pentru a sta în apropierea Trupului Domnului. În sensul acesta toţi ne unim cu Hristos prin împărtăşire, dar rămânem şi distincţi de El, prin părticelele din care nu se împărtăşeşte nimeni. Iar atunci când preotul toarnă în potir miridele zice: ,,Spală Doamne păcatele celor ce s-au pomenit aici cu Scump Sângele tău”.

Prin Împărtășania în chip real cu Trupul și Sângele Mântuitorului, dar și prin păzirea poruncilor.

Să căutăm ca fiecare dintre noi să-l întâmpinăm pe Domnul să-l primim în sufletul nostru și să-l ducem în casa, familia și societatea în care trăim. Pentru că întâlnirea cu Iisus este întâlnirea cu Binecuvântarea. Amin !

pr .Vasile Beni