PRO-VERBE: Ești mai catolic decât Papa

„Ești mai catolic decât Papa”, se spune în ditamai poporul român ortodox, care are o o majoritate statistică zdrobitoare a acestei forme a creștinismului și descoperim că sunt multi ortodocși ”mai catolici decât papa”, evident la modul figurativ, pentru că unii dintre ei sunt chiar preoți ortodocși.

Se spune că, prin satele Europei catolice de altădată, oamenii aveau un talent aparte de a împinge lucrurile mult mai departe decât era cazul. Dacă preotul le cerea să postească, unii decideau că e mai bine să postească dublu; dacă li se spunea să fie modești, se străduiau să fie atât de modești încât modestia lor devenea, paradoxal, o formă subtilă de mândrie. Așa s-ar fi născut, prin șoapte și zâmbete, expresia: „Ești mai catolic decât Papa”pentru că oamenii au observat că există persoane care, din exces de zel, voiau să fie mai sfinte decât sfinții, mai riguroase decât regulile și mai aprige decât însăși autoritatea care stabilise acele reguli.

Prin urmare, expresia a rămas ca un fel de avertisment blând: nu e nevoie să împingi lucrurile până la extrem ca să dovedești că ești de partea binelui. Uneori, chiar și Papa ar încuviința cu o mișcare a mâinii că viața trebuie trăită cu o doză de măsură și cu un mult umor.

Mereu preocupați să-și păstreze statutul - fie că sunt deputați, miniștri sau directori - mulți dintre cei aflați în conducere ajung să fie „mai catolici decât Papa” și fac exces de autoritate. În loc să manifeste gândire critică, se dovedesc a fi executanți zeloși ai unor măsuri care, adesea, nu ne convin. Dacă bate un fluture din aripi la Bruxelles, în România pare să se stârnească furtuna. Multe dintre recomandările Consiliului Europei sau ale Parlamentului European s-au transformat aici în legi rigide. Dacă de acolo pornește un „ar fi bine să”, conducătorii noștri îl transformă imediat într-un „tu trebuie să”.

Consecințele se văd: oamenii sunt tot mai descurajați, iar procentul celor care simpatizează cu Uniunea Europeană este în scădere. Dacă la noi suveraniștii au câștigat teren, acest lucru nu se datorează nicidecum „iluștrilor” lor lideri, adesea ridicoli, ci nemulțumirilor masive ale populației față de un autoritarism străin care, pur și simplu, nu se potrivește realităților românești.

 Am mai vorbit  despre „formele fără fond”, care inundă societatea noastră, despre investițiile inutile populației făcute de dragul banilor europeni. Nu putem schimba mare lucru din cauza celor care nu se lasă de putere și continuă să fie, și în continuare, mai catolici decât Papa. Așadar îndemnul care rămâne pentru ei este: nu fii mai catolic decât Papa!

***