PS Macarie, alături de mulţime de credincioşi, la hramul Mănăstirii Dobric. Crucea Nordului pentru maica stareţă Veronica

Într-o atmosferă de profundă rugăciune și bucurie duhovnicească, obștea Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Dobric, județul Bistrița-Năsăud, și-a întâmpinat credincioșii la hramul așezământului, unul dintre cele mai așteptate popasuri spirituale din această zonă a Transilvaniei.

Sute de pelerini din satele învecinate, îmbrăcați în frumoasele costume populare specifice Bistriței, alături de oficialități locale și un sobor de preoți și diaconi, au venit să cinstească praznicul împreună cu Preasfințitul Părinte Macarie Drăgoi, Episcopul Europei de Nord, prezent la mănăstire încă din ajunul sărbătorii și slujind aici cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, ierarhul locului.

Preasfințitul Părinte Macarie: „Maica Domnului potolește furtunile cele cumplite – valurile necazurilor și ale inimii tulburate”

În ziua hramului, după Sfânta Liturghie arhierească, Preasfințitul Părinte Macarie le-a adresat celor prezenți un cuvânt de mângâiere și încurajare, vorbind despre ocrotirea Maicii Domnului în mijlocul „furtunilor” vieții, atât cele din afară, cât și cele dinlăuntru:

„An de an, v-am vorbit, preaiubiții mei, despre Maica Domnului, tâlcuindu-vă pericopele evanghelice. Însă niciodată nu v-am vorbit despre cum Maica Domnului potolește furtunile cele cumplite — cele din afară, ale necazurilor, ale încercărilor, ale pierderilor, ale greutăților — dar și cele dinlăuntru, cum sunt valurile tulburate ale anxietății, ale atacurilor de panică, ale îndoielilor și ale necredinței noastre.”

Pornind de la pericopa evanghelică a potolirii furtunii pe Marea Galileii, ierarhul a amintit că „unde este Fiul, acolo este și Maica”, subliniind că nici Mântuitorul, nici Preasfânta Sa Maică nu rămân pe țărm atunci când suntem în mijlocul valurilor:

„Mântuitorul Iisus Hristos, atunci când suntem în mijlocul furtunilor, dinăuntru și din afară, nu rămâne pe țărm, nu ne privește de la distanță, ci pășește pe valurile agitate ale vieții noastre și vine în mijlocul nostru, aducând pace și alinare în toate necazurile noastre. Iar dacă vine Mântuitorul, vine și Preasfânta Sa Maică. Maica Domnului nu poate sta nepăsătoare pe țărm, privind cum ne scufundăm.”

Preasfințitul Macarie a îndemnat pe cei de față să alerge, asemenea unui copil aflat în primejdie, în brațele Maicii Domnului:

„Brațele Maicii Domnului, fraților și surorilor, sunt larg deschise. Atunci când suntem nesiguri și în primejdie, să căutăm brațele Maicii Domnului, pentru că ele ne ridică din valurile uriașe și agitate ale mării acestei lumi.”

A făcut apoi o legătură între icoana praznicului Adormirii și taina iubirii dintre Fiul și Maică:

„Dacă Maica L-a purtat pe Fiul pe brațe, acum Fiul Își poartă Maica pe brațe. Și sunt împreună pentru totdeauna. Suntem binecuvântați să avem o Maică pururea rugătoare, ocrotitoare, alinătoare și mângâietoare în toate nevoile și necazurile noastre. Să ne lăsăm cuprinși de brațele Maicii Domnului, la adăpostul pieptului său, sub acoperământul ei luminos și ocrotitor, acum și pururea, și în vecii vecilor. Amin.”

Sărbătoarea a început din ajun, joi 14 august, când clopotele mănăstirii au chemat obștea și pelerinii la Vecernia unită cu Litia, urmată de Paraclisul Maicii Domnului.

Părintele prof. univ. dr. emerit Stelian Tofană: „În Paraclisul Maicii Domnului ne adresăm Maicii Sfinte să ne dea liniștea, ca să ne recăpătăm echilibrul dincolo de robie”

După această rugăciune, părintele prof. univ. dr. emerit Stelian Tofană a așezat în inimile credincioșilor un cuvânt despre importanța rugăciunii trăite cu toată mintea și inima, pornind de la Paraclisul Maicii Domnului:

„Paraclisul Maicii Domnului nu este o rugăciune alcătuită dintr-o serie de cuvinte pe care le înlănțuim, le declamăm, așa cum noi facem adesea, și nu ne rugăm. Rugăciunea cu mintea înseamnă să te oprești asupra fiecărui cuvânt, să-l înțelegi și să-l trăiești. Atunci când spui: «Împărate ceresc, Mângâietorule…» trebuie să te gândești: mă rog acum Stăpânului ceresc, Creatorului tuturor, care este Mângâietorul, și eu am atâta nevoie de mângâiere acum.”

Părintele a îndemnat pe cei de față să nu se grăbească în rugăciune, ci să o aprofundeze, chiar dacă nu reușesc să o ducă la capăt dintr-o dată:

„Poate că veți începe Paraclisul și îl veți termina în două-trei zile. Nu e important să-l terminați imediat, ci să reflectați la ceea ce spuneți și să trăiți ceea ce rostiți.”

Explicând unul dintre versetele Paraclisului — „Asupririle chinurilor mă tulbură și de multe necazuri se umple sufletul meu” — părintele Tofană a arătat cum aceste cuvinte descriu lipsa libertății sufletești atunci când suntem apăsați de păcate sau necazuri:

„Toate chinurile care vin asupra noastră, din afară sau din interior, ne tulbură asuprindu-ne, adică nefăcându-ne liberi. Ne adresăm Maicii Sfinte să ne dea liniștea, ca să ne recăpătăm echilibrul dincolo de robie.”

Părintele conf. univ. dr. Liviu Vidican-Manci: „Într-o lume în care totul se mișcă, Steaua Mării rămâne statornică, asemenea credinței Maicii Domnului” 

La ora 23.00, în ajun, s-a cântat Prohodul Maicii Domnului — imn al primei bucurii pascale din viața Sfintei Fecioare —, iar apoi, într-o atmosferă de priveghere, părintele conf. univ. dr. Liviu Vidican-Manci, directorul Colegiului Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan” din Cluj-Napoca, a împărtășit celor prezenți o meditație inspirată din cunoscuta priceasnă „O, Măicuță Sfântă”.

Privind lumina sutelor de lumânări aprinse în noapte, părintele a asemănat imaginea cu cerul coborât pe pământ:

„Parcă stelele s-au coborât în palmele dumneavoastră, iar pe bolta cerului s-au lipit flăcările lumânărilor aprinse acum la Prohodul Maicii Domnului. E un prohod care nu lasă urât, ci, dimpotrivă, ne conduce spre o bucurie duhovnicească.”

Tema centrală a cuvântului său a fost metafora „Steaua Mării” — titlu pe care Biserica i-l dă Maicii Domnului și care, deși pare îndepărtat de epoca tehnologiei și a GPS-ului, are o profunzime duhovnicească actuală. Părintele a povestit despre steaua Polaris, folosită de navigatori drept reper sigur în bezna nopții, și a legat această imagine de rolul Maicii Domnului în viața credincioșilor:

„Într-o lume în care totul se mișcă, Steaua Mării rămâne statornică, asemenea credinței Maicii Domnului, care ne ghidează corăbiile fiecăruia dintre noi pe marea vieții. Ajutorul este pe cer — pe cerul duhovnicesc — și acesta este Maica Domnului. Tu ești Steaua Mării și ajuți s-o treacă, dintre câți te roagă nimeni nu se îneacă.”

A adăugat apoi o reflecție despre cum noaptea vieții — fie că este vorba de păcat, griji sau neputințe — poate fi străbătută numai dacă avem un punct de sprijin:

„Atunci când omul este cuprins de credința în Dumnezeu, poate spune împreună cu psalmistul: ‘Poate întunericul mă va acoperi… Dar întunericul nu este întuneric la Tine, Doamne, și noaptea, ca ziua, va lumina.’ Cum este întunericul ei, așa este și lumina ei.”

Slujbele dedicate praznicului au continuat pe tot parcursul nopții, transformând orele târzii într-un adevărat răstimp de priveghere. În zorii zilei de 15 august, programul a culminat cu Sfânta Liturghie arhierească, săvârșită de PS Macarie Drăgoi, Episcopul Europei de Nord, în sobor de preoți și diaconi.

La final, ierarhul a făcut câteva gesturi deosebite de recunoștință și prețuire. Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfințitul Macarie a oferit Maicii Starețe cea mai înaltă distincție a Episcopiei Europei de Nord — Crucea Nordului. Duhovnicul mănăstirii a primit un Liturghier îmbrăcat în piele, cu rugămintea ca, la fiecare Sfântă Liturghie în care îl va folosi, să îl pomenească pe ierarh, așa cum și el îi poartă pe toți credincioșii din zona Bistriței în rugăciune și gânduri.

La rândul său, duhovnicul a mulțumit PS Macarie pentru prezență și daruri, celor doi profesori care au rostit cuvinte de învățătură în ajun, protopopilor și preoților slujitori, tuturor celor care s-au implicat în organizarea hramului, credincioșilor veniți din satele învecinate și oficialităților în frumte cu ministrul Bogdan Ivan, preşedintele CJ Radu Moldovan, prefectul Teofil Cioarbă, primarii din Căianu Mic- Paul Ştir, Bistriţa-Gabriel Lazany, Salva - Florin Sas, fostul deputat Ioan Oltean, fostul subprefect Ioan Zăgrean, directorul adjunct de la Finanţele BN, Cristian Parasca, directorii de la CJC Alexandru Pugna şi Răsunetul - Menuţ Maximinian, apropiaţi ai mănăstirii.

Astfel, Mănăstirea Dobric și-a trăit din nou hramul sub blândul acoperământ al Maicii Domnului, într-o comuniune de rugăciune, cuvânt ziditor și fapte de recunoștință, lăsând în sufletele tuturor pelerinilor bucuria întâlnirii cu Hristos și cu Preacurata Sa Maică.