Puterea minorităților (1)

Scriam cu câtva timp în urmă despre formidabila (singura formidabilă!) revistă românească, SINTEZA (patronată de Asociația Română pentru Evaluare și Strategie), că am parte de ea pe sărite (aceasta și pentru că nu sunt abonat la ea). Atunci comentam, pentru ziar, un număr de la mijlocul anului trecut (2016). Ei bine, acum mi-a parvenit proaspătul nr. 37 / februarie-martie, 2017.
Din capul locului, mi-am zis: „Deschizând-o, nu vei putea fi decât entuziasmat!” Și așa a fost, de aceea vreau să-mi împărtășesc și altora din impresiile și opțiunile mele. Titlul textului meu l-am luat de pe coperta revistei.
Căci primele 100 de pagini (format A4) cu problemele relațiilor majoritate-minoritate se ocupă.
Și deodată editorialul: „Minorități turbulente și majorități obtuze”, semnat de fondatorul publicației, Vasile Dâncu. Și cu un final tranșant: „Deocamdată, viitorul nu sună bine!”
Iar mai departe, cu litere de-o șchioapă, te întâmpină o meditație pe care o propune redacția (Caius Chiorean – redactor-șef, Ruxandra Hurezean, senior editor și contributorii invitați):
„E de ajuns o singură voce pentru ca, astăzi, cu mijloacele de comunicare existente, ea să capete adepți în toată lumea. Minoritatea se poate transforma peste noapte în majoritate, iar majoritățile să se fractureze în multe alte minorități. Lumea nu mai are consistență compactă, asemenea banchizelor, dezghețul desprinde bucăți din ea și le împinge pe ape spre alte și alte zări. Cu fiecare clipă, grupurile umane arată altfel, circulația liberă a persoanelor și ideilor a bulversat ordinea clasică a lumii de altădată. Cum se gestionează diversitatea, ce mecanisme misterioase divid și unesc oamenii pare provocarea momentului. Iar la acest tip de provocare încă nu s-a prescris rețeta de succes.”
(N.B. Să recunoaștem că în rândurile de mai sus s-a strecurat și o pană lirică.)
Mai întâi, tentează rezultatele unui studiu IRES, realizat în perioada 31 ian. – 2 febr. 2017, pe un eșantion de 1046 de subiecți, cu vârsta peste 18 ani, considerat reprezentativ pentru populația adultă din România. Iată:
* Atunci când sunt rugați să se autoevalueze cu privire la comportamentul față de cei din jur, românii au tendința de a se poziționa drept toleranți, deschiși, comunicativi și receptivi la nou în raport cu alte persoane care nu fac parte din cercul intim.
* Majoritatea indivizilor care s-au aflat în situație de minoritate, într-un grup, evaluează pozitiv atitudinile majorității.
* Intervievații au tendința de a determina conformarea minorității la majoritate, atunci când ei înșiși se află în grupul minoritar.
* Atunci când este vorba despre persoane dezavantajate, intervievații au tendința de a se plasa preponderent în favoarea minorității sau a persoanelor dezavantajate.
* 8 din 10 români cred că este necesară mobilizarea a peste 10% din populație pentru a putea influența decisiv mersul lucrurilor în societate.
*Dacă peste 50% dintre intervievați cred că, într-o societate, este necesar să existe diversitate de opinii și viziuni, mai mult de o treime cred că toți membrii societății trebuie să încerce să se alinieze opiniilor și valorilor majoritare.
Și încă ceva, în urma acestui chestionar: La întrebarea „Care sunt categoriile avantajate, în prezent, în România”, se conchide astfel: românii, ortodocșii, heterosexualii, bogații, tinerii, bărbații, cetățenii educați. De asemenea, în ce privește gradul de simpatie, intervievații se simt cel mai aproape de femei și tineri și mai departe de persoane cu altă orientare sexuală și față de romi.
De aici apoi, vom vedea opinii consistente despre varii aspecte ale raportului majoritate – minoritate.