Efectele mass-media identificate in comportamente

Potrivit studiilor cele mai recente consacrate in majoritate studiilor de sociologie si teorie a comunicarii mediatice, cele mai importante efecte ale televiziunii se regasec intr-un mod imconstient in comportamentele noastre cotidiene fie ca e vorba de adulti, fie ca e vorba de copii.

Functia de agenda pune in evidenta faptul ca agenda zilnica sau harta principalelor preocupari mentale ale publicului este asemanatoare sau chiar identica cu agenda mediatica. Cu alte cuvinte, mass-media sau televiziunea ne spun la ce si cum sa ne gindim cu preponderenta in fiecare zi! Ea ne arata care sunt problemele cele mai importante, pentru ca, in functie de acceasta ierarhizare, sa ne orientam in a le acorda atentia corespunzatoare. Prin acest efect, televiziunea ne colonizeaza, practic, experienta mentala a realitatii. Ne face sa credem ca exista in primul rind, sau exclusiv, ceea ce este mediatizat.

Efectul de cultivare. Cercetarile realizate de George Gerbner si un grup de colegi de la Annenberg School of Communication au aratat ca televiziunea naste o lume iluzorie, un mediu simbolic si cultural ce nu corespunde realitatii si care are puterea de a cultiva « in masa publicului opinii, conceptii si credinte, la fel cum agricultorul isi cultiva pamintul ». (Dragan, 1996)

Studiul Growing up with Television arata ca, daca toata lumea creste cu televizorul, « efectele cumulate pe o perioada mare de timp duc nu numai la efecte mari, ci si la o sumedenie de conceptii, abordari, interpretari impartasite de un numar din ce in ce mai mare de oameni. Televiziunea este instrumentul acestei omogenizari. » (Dragan, 1996)

Desi pe ecran apar o diversitate de fapte si comportamente, toate acestea prezinta, de fapt, in mod constant aceleasi regularitati si trasaturi caracteristice. Personajele au un set de preocupari si tinte comune, aceleasi modalitati de rezolvare a conflictelor si situatiilor existentiale, sunt manati de dorinte asemanatoare, gindind identic realitatea. Aceste sereotipii care pot fi usor integrate unui anumit spirit sunt cele care influenteaza, in mod esential, atitudinile si orizontul de experienta mentala al auditoriului.

Dictatura opiniei publice sau spirala tacerii. Elisabeth Moelle Neumann in articolul Spiral of Silence: a Theory of Public Opinion (1974) arata care sunt mecanismele prin care se creeaza si se difuzeaza opinia publica in societate, modul in care mass-media poate genera, impune sau consolida un curent de opinie in lumea moderna (Neumann, 2005). Iar daca mass-media este cea care creeaza opinia publica, atunci ea este cea care va configura si dirija si punctele de vedere individuale, privind diferite probleme ale societatii sau anumite mentalitati. Aceasta deoarece, se arata in diverse studii, majoritatea oamenilor au tendinta de a-si alinia punctul de vedere opiniei publice indiferent de pozitia acesteia. Spirala tacerii arata ca, daca o minoritate de opinie este reprezentata ca majoritara, spre exemplu aceeea ca homosexualitatea este un comportament normal, atunci acea minoritate se va transforma in majoritate. Numai 20% din oameni isi vor pastra opinia, dar si acestia vor tacea.

Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sanatatii

Directia de Sanatate Publica BN