Rebrişoara din poveşti

Cu acest laitmotiv se întoarce tot mai des în Rebrişoara copilăriei sale, Cristian Pomohaci, unul dintre cei mai iubiţi interpreţi ai cântecului nostru popular. Duminică, la sărbătoarea satului , pe lângă toate celelalte cântece atât de cunoscute , a mai adus cu el unul nou, care oglindeşte viaţa şi preocupările de altădată ale oamenilor de pe aceste meleaguri : ,,Dragi mi-s mie oile’’. Un cântec cu rezonaţe melodice în graiul păstoresc, înnobilat de umorul fin al versurilor sale. Pe seama celor două mioare, ,,băla şi oaceşa’’a purtat un dialog cu oamenii lui dragi, din mijlocul cărora s-a ridicat să pună în cântec trăirile şi dorul de satul său natal, în care sunt înveşnicite tradiţiile şi obiceiurile noastre strămoşeşti.
Există în cântecele lui Cristian Pomohaci o filozofie populară, rar întâlnită la interpreţii noştri. Versurile simple sunt încărcate de înţelepciune, iar autenticitatea lor este inegalabilă, păstrând structura lexicală şi fonetică a zonei de care aparţin, zona Năsăudului. El cântă în graiul năsăudean, are ritmul vieţii oamenilor de aici, poartă accentul celui care le-a plămădit. Este inconfundabil prin vorbă şi melodie, prin mesajul lăuntric, prin ţinuta lui tradiţională şi mai ales prin jocul scenic cu braţele-ntinse pe portativul cântecului său.
Ca de obicei, cântecul cel mai aşteptat de spectatori a fost ,,De la Rebrişoara-n jos’’, despre care un iubitor de muzică populară spunea : ,,Uităm adeseori de valul nemilos al vieţii, de mirificii ani ai copilăriei. Prin acest cântec, Cristian Pomohaci dă timpul înapoi, făcându-ne să retrăim acele vremuri, după care sufletul nostru călător tânjeşte atât de mult. Ori de câte ori ascult acest cântec, uit relele şi răutatea a tot ce mă înconjoară, las copilului din mine libertatea de a alerga în poiana plină cu florile copilăriei. Îi mulţumesc pentru acest dar folcloric, Omului cu voce curgătoare şi mângâietoare prin inimile care îl ascultă’’.
Nici nu se putea spune mai bine şi mai frumos despre Rebrişoara, decât prin aceste cuvinte, iar cântecul lui Cristian Pomohaci rămâne o frumoasă poveste a copilăriei prin care ne recunoaştem fiecare dintre noi.