Rolul jocului în formarea personalităţii copilului preşcolar

Introducerea cunoştinţelor matematice în învăţământul preprimar este cu atât mai eficientă cu cât se realizează mai devreme. Aceste cunoştinţe trebuie introduse treptat, pornindu-se de la acţiunea în plan extern, cu obiectele, la formarea reprezentărilor şi abia apoi utilizarea simbolurilor.
Cunoscând faptul că jocul este activitatea fundamentală în grădiniţă este firesc ca acesta să fie utilizat la maximum şi în predarea matematicii.
Jocul didactic este atractiv şi eficient numai dacă conţine elemente de aşteptare, de surpriză, de comunicare reciprocă între copii, recompense etc. Valoarea practică a jocului didactic matematic constă în faptul că în procesul desfăşurării lui, copilul are posibilitatea aplicării cunoştinţelor însuşite, exersării priceperilor şi deprinderilor formate. Jocul matematic cuprinde următoarele laturi constitutive: conţinut, sarcină didactică, reguli de joc, elemente de joc.
Conţinutul jocului didactic matematic este format din cunoştinţele pe care copiii şi le-au însuşit anterior în celelalte activităţi. Sensul principal al jocului şi atracţia pentru el se leagă direct de rezolvarea sarcinilor didactice care apar sub forma unor probleme de gândire; denumire, recunoaştere, comparaţie, ghicire. Exemple: ,,Să denumească grupa de obiecte”, ,,Să ghicească ce piesă a pipăit în sacul cu surprize”.
Regulile jocului arată copiilor cum să se rezolve sarcina didactică, ele fiind condiţionate de conţinut şi de sarcina didactică. Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii să fie plăcută şi atractivă pentru copii.
Jocul didactic matematic exercită o influenţă mare asupra dezvoltării intelectuale a copiilor, asupra formării priceperilor (gruparea, comparaţia, ordonarea mulţimilor), ajută la educarea spiritului de observaţie, la dezvoltarea gândirii, la dezvoltarea limbajului în general şi al celui matematic în special, a imaginaţiei şi atenţiei voluntare.
Numeroase jocuri organizează procesul priceperii analitico-sintetice a însuşirilor caracteristice ale obiectelor (constituirea grupelor şi găsirea asemănărilor dintre obiecte), perceperea spaţiului se dezvoltă tot prin desfăşurarea unor jocuri didactice. Exemplu: ,, Unde am aşezat grupa de jucării?”
Jocurile didactice matematice din grădiniţă trebuie să fie reaşizate într-un mod dinamic şi atractiv, ceea ce presupune respectarea unor cerinţe: operativitate, mişcare, precizie, rigurozitate ştiinţifică, antrenarea cât mai multor copii în joc, confruntarea liberă de idei, exprimarea corectă folosind terminologia matematică adecvată.
Un alt mijloc de realizare a activităţilor matematice îl constituie jocul logic matematic, copilul este confruntat cu situaţii care îl vor duce către formarea unui mod de gândire logic.
Jocurile logico-matematice desfăşurate de copii asigură accesibilitatea unor cunoştinţe cu un grad sporit de abstractizare, prin faptul că ele ţin seama de structura celui căruia i se predau. Eficienţa acestor jocuri depinde şi de modul în care educatoarea asigură o concordanţă între temă, material didactic şi cuvânt (ca mijloc de îndrumare, răspunsuri, explicaţii, aprecieri).

Prof. înv. preşcolar: Dumitrean Ana
Școala Gimnazială ,,Vasile Scurtu”- Parva