Sănătatea orală în România

Afectiunile orale reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, având un cost social şi economic considerabil. Neglijate şi netratate la timp, ele pot fi punctul de plecare a unor grave probleme de sănătate a organismului. De aceea, se considera necesar ca, si Romania in perioada 12 septembrie-15 octombrie 2010 se se alature Campaniei mondiale de informare a populaţiei privind sănătatea orala, cu mesajul: Dinti sanatosi pentru un organism sanatos - campanie prilejuită de celebrarea Zilei Mondiale a Sănătăţii Orale, 12 septembrie 2010.

Conform raportului OMS din 2008 privind afecţiunile orale şi serviciile de sănătate orală, în România se înregistrează următoarele date statistice: numărul total de medici dentişti în anul 2007 era de 13 687 cu un raport de 1 la 1573 de locuitori; distribuţia pe sexe a medicilor dentişti era de 68% femei şi 38% bărbaţi; numărul total al igieniştilor dentari de 100 iar numărul total al asistentelor de 6000 - acelasi cu cel al tehnicienilor dentari. In acelasi timp, numărul total de specialişti în chirurgie orală era de157, in ortodonţie de 412 si in chirurgie maxilo-facială de 234.

Datele furnizate de CNOASIIDS (în perioada 1989-2000) privind asigurarea populaţiei cu medici dentişti arată la nivel naţional o scădere a numărului de locuitori la 1 medic dentist şi tendinţa de diminuare a inegalităţilor distribuţiei acestui număr între judeţe. O imbunatatire binevenita in conditiile unei alimentatii din ce in ce mai artificiale si a unui stil de viata defectuos! Suntem insa inca departe de cifrele Europei occidentale! Lucru extrem de important daca analizam cu seriozitate consecintele unei sanatati orale precare intrucit acestea au un impact negativ asupra calitatii vietii, asupra sanatatii mintale prin scaderea increderii de sine si a alterarii starii generale dar si asupra relatiilor personale si a comunicarii in general!

Bolile legate de sanatatea orala repezinta, potrivit statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, intre 5-10% din costurile totale anuale pentru serviciile medicale, cele mai raspandite afectiuni fiind cariile dentare si problemele gingivale. Iata cativa dintre factorii care iti afecteaza frumusetea danturii si provoaca afectiunile orale.

Dietele stricte. O dieta sanatoasa este la fel de importanta pentru sanatatea orala ca si pentru restul corpului. Lipsa anumitor vitamine din dieta ta poate avea consecinte grave asupra dintilor si gingiilor tale. Din dieta ta nu trebuie sa lipseasca folatii, vitaminele B, calciul si vitamina C, importante pentru sanatatea dintilor si a gingiilor.

Diabetul. Aceasta afectiune creste riscul de aparitie al bolilor gingivale, cariilor, pierderii dintilor, xerostomiei (senzatia de gura uscata) si a diferite infectii orale, iar o sanatate orala precara poate ingreuna controlarea diabetului. Infectiile pot provoca si cresterea nivelului de zahar din sange si astfel este nevoie de mai multa insulina. "Diabetul creste fragilitatea capilarelor, fluidizeaza sangele si scade pH-ul salivar. Astfel este favorizata aparitia cariilor, suportul osos al dintilor si ligamentelor se deterioreaza si apar parodontopatiile" ( dr. Mircea Oprea, medic specialist stomatologie generala).

Fumatul. Fumatul, actioneaza local la nivelul gingiei prin: iritatia directa care favorizeaza instalarea de gingivita si in anumite conditii (stres, igiena defectuoasa) gingivostomatita ulcero-necrotica si depuneri de nicotina, produsi de combustie pe suprafetele dentare care favorizeaza formarea de placa bacteriana si tartru. Nu numai ca fumatul creste riscul aparitiei bolilor gingivale, dar ingreuneaza tratarea acestora si scade sansele reusitei tratamentului. Fumatul afecteaza capacitatea de vindecare si multe dintre tratamentele de care ai nevoie pot sa nu aiba succes.

Fumatul face parte dintre principalii factori de risc ai cancerului oral. Societatea Americana de Cancer informeaza ca aproximativ 90% dintre persoanele care sufera de cancer de gura si anumite tipuri de cancer la gat au fumat. Riscul aparitiei acestor tipuri de cancer creste in functie de cantitatea de tigari fumate sau de lungimea perioadei in care s-a fumat.

Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sanatatii-Directia de Sanatate Publica BN