Septembrie școlarul

De pe dealuri, septembrie,
ascuns sub orizontul frunzei,
pregătește în taină
căldura palmelor
în care se vor cuibări
mânuțele celor mai mici școlari.
Așează în visele lor
chipul de Ileană Cosânzeană
al doamnei învățătoare,
cheamă vântul să miște
limba sonoră a clopoțelului
și-i invită pe toți în curtea școlii.
Septembrie iar
își ia ghiozdanul în spate,
se-oprește la ușa clasei,
așterne ca un covor
zâmbetul lui galben
peste care vor trece
ultimele amintiri calde ale verii,
zâmbetul dulce al bunicilor
și emoțiile ondulate ale părinților.
În urma lui vor veni EI,
,,cotropitorii” băncilor.
Septembrie prezintă abecedarului
scrisorile de acreditare
și prima lecție
poate să înceapă.
Septembrie iar,
devine școlar.