SOS Drumul Naţional 17C!

Mare ne este bucuria când vedem, din când în când, curăţenie, ordine şi disciplină, bună creştere sau simţul datoriei la semenii noştri. Mereu vorbim despre ecologizarea, conservarea mediului înconjurător; propunem şi dezvoltăm tot felul de programe în acest sens pe care le dezbatem (am impresia) doar ca să mai bifăm pe agenda de lucru încă un punct. Degeaba intenţia există dacă mentalitatea e aceeaşi: ne complacem în diferite situaţii sau stări de fapt, ghidându-ne, probabil, după dictonul „Şi mâine este o zi!” Ceea ce nu este rău, dar nu în toate situaţiile, când trebuie să gândim că „Ce putem face azi, să nu lăsăm pe mâine!”, când poate fi prea târziu.

În acest context, atenţionez pentru a nu ştiu câta oară pe cei de la „APELE ROMÂNE”, despre care nu prea sunt cuvinte de laudă. Din contră. Îmi pun şi eu aceeaşi întrebare pe care mi-au pus-o o mulţime de cititori ai cotidianului „Răsunetul”: „Oare ce fac ei? Cu ce se îndeletnicesc?” „Nu văd ce se întâmplă pe fiecare râu sau râuleţ?”

Nu mai departe de râul Sălăuţa, în amonte de Fiad, cursul apei este deviat direct spre zidul de susţinere a Drumului Naţional 17C, din care roade tot mai adânc, fiind pericol de a se dărâma în orice clipă, putându-se produce o catastrofă cu cei care circulă cu autoturisme sau camioane şi care nu ştiu de „capcanele” puse de nepăsarea şi inconştienţa acelora care primesc salarii frumoase pentru nelucru.

Această stare de fapt se datorează acelora care încarcă pietriş din albia cursului de apă şi a acelora care transportă buştenii după ce, în cădere, aceştia rup malurile apelor, distrugând drumurile. Ca să nu mai vorbim şi de balastierele apărute ca ciupercile după ploaie, pe Someş…

Oricine circulă spre Maramureş vede şi „simte” rezultatul nepăsării acelora care trebuie să aibă grijă de apele noastre, de cursul lor firesc, de păstrarea curăţeniei. Apropo! Am participat la multe acţiuni de ecologizare a cursurilor de ape (Someş, Sălăuţa, Rebra etc.) dar niciodată nu am văzut vreun reprezentant de la Apele Române. De aceea stau şi mă întreb şi eu, ca mulţi alţii: „Oare de ce-i mai plătim” Doar pentru că stau în birouri şi fac pe şefii?!

Ar putea fi traşi la răspundere sau mai clar, ar putea fi treziţi din somn, de cei de la Drumuri Naţionale, care sunt puşi în situaţia de a repara drumurile cu bani grei, din cauza stricăciunilor produse de apele curgătoare de care ar trebui să răspundă cei care figurează că ar „lucra” la Apele Române.