Trezireaaa….!

Acum, când este obligatoriu mai mult decât niciodată, să promovăm educaţia ecologică şi conservarea biodiversităţii, să avem grijă de natură în general cu toate bogăţiile ce ni le oferă, atât noi, cetăţenii, cât mai ales aceia care sunt plătiţi pentru aceasta, nu mică ne este mirarea când vedem la fiecare pas cum unii îşi bat joc de toate acestea, fără nicio spaimă, fără frică că vor fi traşi la răspundere de cei în drept, s-au măcar de semenii noştri.

Stau şi mă întreb dacă nu cumva cei de la Apele Române (dar şi alţii) nu-şi primesc salariile de pomană, fără a-şi achita sarcinile ce le revin pentru a fi remuneraţi, din moment ce aproape în fiecare zi vezi cum sunt poluate apele Someşului – spun ale Someşului deoarece acesta traversează Ţara Năsăudului, unde-mi desfăşor activitatea, cele ale afluenţilor acestuia: „Rebra sau Sălăuţa ori Ideciului ş.a. Nu numai eu văd cum diferiţi cetăţeni îşi spală maşinile-autoturismele, jepp-urie etc., în apele Someşului, mai ales în zona dintre Salva (în apropierea staţiei Peco) de la puntea spre Nimigea de Sus) şi Mocod ziua în amiaza mare, în mijlocul albiei, înarmaţi cu perii, cârpe şi alte asemenea. Dacă îndrăzneşti să le atragi atenţia că nu este bine ceea ce fac te alegi cu o ploaie de apostrofări şi chiar cu înjurături şi ameninţări. Suntem siguri că dacă ar fi amendaţi usturător nu i-am mai vedea practicând sau frecventând aceste „spălătorii” naturale.

O altă situaţie care dovedeşte nepăsarea şi chiar, o bătaie de joc, o sfidare, este ceea ce se întâmplă pe albia râului Sălăuţa, mai sus de cătunul Fiad, imediat după ce treci de intrarea la Păstrăvărie spre Romuli. Este un loc pe unde excavatorul poate intra în apele Sălăuţei de unde încarcă în bascule prundiş necesar la construcţii. N-ar fi chiar atât de rău dacă aceşti hoţi la drumul mare ar „aranja” gropile după furtul prundişului. Dar, în graba mare (cred), lasă totul vaişte, aceste ponoare în albia râului deviind apa spre mal, unde ea roade din ţărm şi-l deteriorează, de multe ori dărâmând la propriu drumul asfaltat, fără ca nimeni să se sesizeze. Acea zonă de după Fiad este preferată, se pare, deoarece de câte ori trecem pe acolo vedem alte gropi noi, apa râului „bătând” acum direct în zidul de susţinere a drumului care este vizibil afectat.

Iarăşi îi întreb pe cei de la Apele Române: „Cu ce vă ocupaţi, domnilor?!? De ce nu vă apăraţi, nu vă protejaţi obiectul muncii? De ce nu ieşiţi pe teren să urmăriţi ce se întâmplă pe moşia voastră?!” Noi nu putem face altceva decât să sesizăm neregulile, lucru pe care-l facem ori de câte ori ni se oferă ocazia. Voi puteţi să le rezolvaţi mai ales că este vorba despre o îndatorire de serviciu!