Traian Săsărman (senior editor): De zece mii de ediții, Răsunetul este a doua mea CASĂ

Mă simt legat profesional și deopotrivă sentimental de cotidianul Răsunetul care, iată a ajuns la ediția cu numărul 10 000. Privesc cu bucurie și satisfacție perioada petrecută în colectivul redacțional. Aici mi-am perfecționat viața de ziarist, de la primul număr și până în prezent. Nu poți să te desparți ușor de un ziar, unde ai trudit zi și noapte, Răsunetul, de un colectiv, acum restrâns, dar curajos și profesionist. Îmi amintesc de primul număr ce apărea sâmbătă, 23 decembrie 1989. Ce neliniște ne cuprindea pe toți cu întrebări, provocări, zile și nopți trudnice, cu soldați la ușa tipografiei. Patru numere de Ecoul Nou, iar de joi, 4 ianuarie 1990 devine Răsunetul.

            Născut odată cu democrația din țara noastră, ziarul a reușit să transmită mesajul tuturor, să ilustreze realist și uneori critic crâmpeie de viața oamenilor cu bucurii, împliniri, greutăți etc. De-a lungul celor 10 000 de ediții a reușit, prin cei doi ostenitori de acum, Menuț Maximinian și Gabriela Ciornei să se mențină ca cel mai știut ziar al județului, de altfel singurul tipărit, să-și păstreze echidistanța, obiectivitatea și spiritul critic, să devină purtătorul de cuvânt al oamenilor din Bistrița-Năsăud.

            Pentru mine, Răsunetul a fost și este a doua mea casă. Este locul unde ușa mi-a fost mereu deschisă. M-am simțit acasă la Răsunetul și după ce am ieșit la pensie. De fapt, ziariștii cred că nu ies niciodată la pensie, ei sunt mereu niște observatori atenți în slujirea cuvântului.

            Nădăjduiesc ca Răsunetul, prin condeierii lui, să dăinuie încă multți ani, cu toate greutățile actuale și să se mențină ca un Făt-Frumos care nu moare niciodată.

            La mulți ani Răsunetului, colectivului și deopotrivă cititorilor săi!

Traian Săsărman, senior editor