Răsunetul la 10 000 de ediții. Un ziar care folosește pozitiv puterea cuvântului

Spunea cineva că ziariștii sunt oameni care se gândesc toata viața la profesia pe care ar fi trebuit să o învețe. Mi-am amintit de zicerea aceasta mai zilele trecute când Răsunetul a depășit pragul de 10 000 de ediții. Nașterea acestui ziar- simbol are o istorie aparte, o istorie temerară, născută în vâltoarea unor momente cruciale pentru destinele acestui popor. Fiecare dintre cei care au pus umărul, mintea si experiența la editarea acestuia are propria viziune, propria sa istorie. Sigur este că în zilele din decembrie 1989 noi am avut curajul, puterea și dorința să redactăm și să redăm publicului o nouă publicație, să aducem schimbarea necesară, un nou suflu la care a contribuit întreaga echipă din redacție. Din punctul de vedere al celui ce trebuia să fie cap limpede, adică responsabil de număr, la ultima ediție a Ecoului din perioada comunistă și la primul număr din era democrației, relatez cu o sinceră obiectivitate cum au decurs momentele legate de publicația bistrițeană. Dar mai întâi, câteva date despre Ecoul de atunci, ziar care a apărut începând cu 24 februarie 1968, săptămânal, 12 pagini. În iulie 1969 s-a dat în folosință Tipografia și ca atare, Ecoul a devenit zilnic în format mare, până în 1976. După restructurări, când jumătate dintre redactori au fost concediați, cum am spune acum, ziarul a devenit săptămânal, în 12 pagini, până la desființarea acestuia în zilele revoluției din decembrie. Au fost redactori șefi la Ecoul: T. Telcean, V. Ilovan, P. Crăciun si I. Burcușel.

La Tipografie este macheta pentru ziarul de a două zi. Pe prima pagină, un titlu mare, prin care se condamnau acțiunile și manifestațiile de la Timișoara. La cele două linotipuri, Vultur și Bertescu culegeau de zor adeziuni la politică partidului, păreri ale unor activiști, Ilie și Bodea puneau în pagină manual titlurile... în spiritul indicațiilor tovarășului...Este trecut de ora 10 și la radioul din tipografie se difuzează știrea despre moartea generalului Milea. Oprim lucrul la ziar. Ieșim în față tipografiei și urmărim, împreuna cu tipografii, cum trece un grup numeros de manifestanți. Sosește secretarul cu propagandă de la județ, Seceleanu. Schimbăm macheta ziarului și așteptam. Către orele 12 auzim, tot la radio că Ceaușescu a fugit. Ziarul nu mai apare, zic colegii tipografi. Secretarul cu propagandă iese în fugă și plecat a fost. Noi, ziariștii, ne adunăm în redacția din piața Petru Rareș, acolo unde mii de oameni scandează. Din balconului județenei se țîn cuvântări. Toți redactorii ne întâlnim la redacție. Trebuie să scoatem ziarul și începem fiecare să ne documentăm spre a redacta articole pe care seară târziu, și noaptea, le trimitem în tipografie, și astfel, în dimineața zilei de sâmbătă 23 decembrie apare primul număr din Ecoul Nou, cu un Comunicat către țară al FSN și un Apel al Consiliului județean al FSN. Apar 4 numere de Ecoul Nou, iar începând cu numărul 5, de joi 4 ianuarie 1990, ziarul se numește Răsunetul. În același număr, în casetă tehnică, apar mai întâi numele celor din Consiliul de conducere, respectiv Vasile Tabără, Adrian Mănarcă, Ion Moise, Traian Săsărman și Vasile Tămaș. La realizarea acestui număr au contribuit redactorii: Vasile Gotea, Flavia Poienar, Doina Nițoiu, Olimpiu Nușfelean, Ioan Burcușel, Aurel Telcean, Gavril Moldovan, Titus Zăgrean, Gheorghe Crișan, Marius Vasilică și Corneliu Botoș.

De-a lungul celor peste 35 de ani de viață au fost tipărite peste 10 000 de ediții în milioane de exemplare care au ajuns în casele oamenilor din Bistrița-Năsăud și din alte județe. Redactorii șefi Vasile Tabără, Adrian Mănarcă, Vasile Tămaș, Ioan Lazăr și Menuț Maximinian au reușit să păstreze un colectiv unit, competent, profesionist și cu deschidere către toate sectoarele vieții din această zona a țării.

Răsunetul a dovedit o mare putere de înnoire, de integrare a unor redactori tineri după lăsarea la vatra a seniorilor, care apoi au dat singuri măsura ziarului de competență și înalt profesionalism.

De-a lungul anilor, Răsunetul a avut șansa să aibă în rândurile lui scriitori consacrați, oameni ai condeiului, și amintim pe Valetin Raus, Ioan Moise, Dumitru Andrașoni, Aurel Podaru, Titus Zăgreanu, preocupat de OZN-uri, Gavril Moldovan, Olimpiu Nușfelean, precum și colaboratori cu vocație publicistică precum Melania Cuc, preoții Nicolae Feier și Vasile Beni, Cornel Cotuțiu, Andrei Moldovan, Vasile Găurean, Icu Crăciun, Ion Mititean, Virgil Rațiu, Aurel Ghiba, Mircea Daroși, Dan Popescu, Maxim Morariu și mulți, mulți alții.

Actuală conducere a ziarului: Menuț Maximinian, director, venit în presă prin anul 2000 în blugi, fiindcă a debutat și a susținut rubrica Generația în blugi, și editorul coordonator Gabriela Ciornei, cu acea tinerețe, exuberanța și dorință de înnoiri, a reușit prin inițiative de un înalt nivel publicistic să confere ziarului un statut special. De-a lungul anilor cei doi au reușit să organizeze serbările Rasunetului, câteva ediții, să marcheze împlinirea a 9 000 și 10 000 de apariții, să editeze o carte document, o adevărată frescă a dezvoltării județului în ultimii 35 de ani, și alte multe acțiuni de răsunet.

Cotidianul Răsunetul folosește pozitiv puterea cuvântului și îl rugăm pe Dumnezeu că lucrul acesta să îl poată face pe mai departe. În același timp, jurnalistiilor de la redacție, în frunte cu directorul Menuț Maximinian, le dorim sănătate și ajutor de la Dumnezeu, spunea Mitropolitul Clujul, Andrei.

În toată perioada celor 35 de ani, Răsunetul a fost o adevărată școală pentru jurnalismul din județ, aici formându-se ziariști care lucrează și acum în presă. Împreună am scris istoria presei bistritene prin intermediul unui colectiv restrâns care își face datoria față de cititori. De peste 10 ani frâiele cotidianului Răsunetul au fost luate de Menuț Maximinian și Gabriela Ciornei, formați la școală acestui ziar, tineri care s-au constituit într-o echipa harnică, neliniștită și profesionistă, cu o inima generoasă și mereu binevoitoare dornică să ducă gazeta bistrițeană către alte mii de ediții.

Și a venit și numărul 10 000, sărbătorit într-o atmosfera colegială de ziariști, scriitori, colaboratori, prezenți fiind și oficialități județene și municipale, iar cei care au luat cuvântul au adresat sincere mulțumiri și felicitări tuturor ostenitorilor și cititorilor Rasunetului, cu dorința de a spori și pe mai departe cuvântul adevărului, dătător de speranța și lumina.