Istoria cotidianului „Răsunetul”
Istoria cotidianului „Răsunetul” începe în zilele Revoluţiei din decembrie 1989. În după amiaza zilei de 22 decembrie, după fuga lui Ceauşescu, ne-am întâlnit toţi redactorii fostului ziar de partid, la care s-au adăugat şi acei gazetari care lucraseră înainte în presă şi ne-am sfătuit să redactăm o nouă publicaţie. În Piaţa Petru Rareş, mii de bistriţeni manifestau încă. În redacţia aflată în acelaşi spaţiu se macheta viitoarea configuraţie a întâiului ziar liber pe care l-am numit „Ecoul Nou”.
În primul număr, apărut sâmbătă, 23 decembrie, a fost publicat apelul FSN Bistriţa-Năsăud, comunicatul către ţară al CFSN, constituirea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud al FSN, poze din Piaţa Petru Rareş. Tot în primul număr, în caseta tehnică au fost menţionaţi cei care au contribuit la apariţia acestuia: Vasile Tabără, Gheorghe Crişan, Aurel Telcean, Ion Moise, Olimpiu Nuşfelean, Vasile Tămaş, Traian Săsărman, Vasile Gotea, Doina Niţoi, Flavia Poenar, Gheorghe Rusu, foto Marius Vasilică şi Costel Zubaş. În următorul număr al publicaţiei apare şi Consiliul de conducere al ziarului în următoarea componenţă: Vasile Tabără, Adrian Mănarcă, Ion Moise, Traian Săsărman, Vasile Tămaş. Încă din primul număr, ziarul s-a dorit a fi independent, echidistant, democratic, nefiind subordonat Consiliului Judeţean, Prefecturii ori vreunui partid politic.
Începând cu numărul 4, de joi, 4 ianuarie 1990, pe frontispiciul ziarului apare numele „Răsunetul”. Deci, primul număr din anul respectiv al ziarului apare sub această denumire. Cum „Răsunetul” era singurul ziar din judeţ, iar setea de informaţie era foarte mare, încă din prima lună tirajul a crescut de la o zi la alta, ajungând la 40.000 exemplare. Ziarul se vindea rapid, în primele ore ale dimineţii. Din sate, comune, oraşe primeam solicitări pentru abonamente, pentru trimiterea de ziare. La redacţie, mulţi cititori ne solicitau exemplare în plus, şi suplimentarea tirajului. Atunci, „Răsunetul” se tipărea la Bistriţa, în aceeaşi tipografie de pe Calea Armatei Roşii, acum General Grigore Bălan, tipografie inaugurată la 19 iulie 1971. În primii ai ai „Răsunetului”, datorită complexităţii problemelor cu care se confrunta judeţul şi ţara, ziarul şi-a diversificat aria de abordare şi, ca atare, şi numărul de gazetari a sporit. Primul redactor şef al noii publicaţii a fost Vasile Tabără, până către sfârşitul anului 1991, urmat fiind apoi de Adrian Mănarcă, Vasile Tămaş, Ioan Lazăr şi, în prezent, Menuţ Maximinian.
Prin anii 2008, „Răsunetul” a trecut prin serioase şi complicate probleme financiare datorită unui management neinspirat. Cu toate acestea, s-a reuşit, mai ales în anii din urmă, sub conducerea unui tânăr colectiv de lucrători, să se menţină ziarul la nivelul cerinţelor actuale, să-i confere o personalitate distinctă, să continue să rămână cel mai ştiut ziar şi, în prezent, singurul existent încă pe piaţa publicistică din Bistriţa-Năsăud.
Conducerea publicaţiei – Menuţ Maximinian şi Gabriela Ciornei – a încercat şi a reuşit în mare măsură să abordeze o tematică diversificată, cuprinzând toate domeniile de activitate. Viaţa politică, uneori agitată – alegeri, schimbări de guverne şi preşedinţi, platforme ideologice, oameni politici, partide etc. – a continuat să-şi găsească locul cuvenit, ziarul rămânând echidistant, obiectiv în relaţia cu cei care conduceau judeţul şi nu numai.
„Răsunetul” a fost şi este difuzat în toate oraşele şi comunele judeţului. Milioane de exemplare au ajuns în cei 30 de ani de viaţă prin abonamente, vânzare liberă, difuzori la cititori. Multe dintre administraţiile locale au dorit să aibă propria lor „foaie” în cotidianul „Răsunetul”. Au apărut astfel „Observatorul de Beclean” – coordonatori Caius Diugan, Flavia Poenar, Traian Săsărman; „Plaiuri năsăudene” şi „Curierul năsăudean” – Olga Lucuţa, Gabriela Ciornei, „Gazeta de Bârgău” – Niculae Vrăsmaş şi Gabriela Ciornei; „Jurnalul de Lechinţa” – Traian Săsărman; „Foaia ilvelor”; „Foaia Rodnei”. Un loc aparte în publicaţia noastră îl constituie „Răsunetul cultural”, pagini susţinute de scriitori, cu o aleasă ţinută intelectuală, din grupul redacţional au făcut parte: Icu Crăciun, Vasile V. Filip, Andreea H. Hedeş, Menuţ Maximinian, Aurel Podaru, Vasile Vidican. Între timp, redacţia s-a redus la patru oameni: redactor şef Andrei Moldovan şi redactorii Icu Crăciun, Menuţ Maximinian, Vasile Vidican, prezentarea grafică Maxim Dumitraş, tehnoredactare Claudiu Moldoveanu. De la 15 ianuarie 1999, apare suplimentul „Logos” sub îngrijirea: preot Viorel Stanciu, preot Ioan Dâmbu, preot Ioan Pintea şi Traian Săsărman, publicaţie continuată şi susţinută de preot Vasile Beni. Pe lângă pagina supliment „Logos”, „Răsunetul” a găzduit evenimente religioase: sfinţiri şi resfinţiri de biserici, liturghii arhiereşti, slujbe duminicale, recenzii de cărţi religioase etc. Sectorul medical a fost bine reflectat prin ediţiile Zilelor Medicale Bistriţene – coordonator dr. Dănuţ Cocoi şi „Medicină şi Teologie” – prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta- Apar pagini lunare, tematice, pe diferite sectoare ale activităţii cotidiene. Din ianuarie 1999, apare Poliţia B-N, apoi pagina cadrelor didactice intitulată „Didactica Nova”. Din anul 2001 apare suplimentul „Fermierul” pentru agricultorii bistriţeni, tot din acelaşi an apare suplimentul intitulat „Linia vieţii” dedicat sănătăţii, coordonator CAS B-N. Menţionăm apariţia lunară a „Răsunetului magazin”, din 1999 „Cuiul lui Pepelea” – redactor de corvoadă fiind regretatul Alexandru Misiuga, pagină continuată de Gheorghe Crişan. De-a lungul anilor au apărut pagini tematice: „Tinereţe fără bătrâneţe”, „Genţiana”, „Audienţele Răsunetului”, „Agricultura B-N”, „Răsunetul Magazin”, „Credo” – moment de rugăciune, „Curier Judeţean”, „Răsunetul estival”, „Femina”. Au apărut, devenind prezenţe cotidiene, rubrici permanente „Tableta de vineri”, „Bună dimineaţa, Bistriţa” – Melania Cuc, „Asterisc” – Adrian Mănarcă, „Generaţia în blugi” – Menuţ Maximinian, „Jurnal şi lectură” – Ion Moise, „La noi” – Cornel Cotuţiu şi altele.
În publicaţia noastră şi-au găsit consacrarea şi au publicat producţii literare scriitori de mare prestigiu din judeţ şi nu numai: Luca Onul, Ion Moise, Gavril Moldovan, Alexandru Cristian Miloş, Maria Oltean, Olimpiu Nuşfelean, Aurel Podaru, Andrei Moldovan, Icu Crăciun, Ioan Mititean, Sever Ursa, Gheorghe Pleş, David Dorian, Ioan Pintea, Virgil Raţiu, Ioan Mărginean, T. P. Săsărman, Niculae Vrăsmaş, Victor Ştir şi mulţi, mulţi alţii.
La 30 de ani de viaţă al ziarului „Răsunetul”, perioadă în care au fost tipărite peste o sută de milioane de exemplare, actualul colectiv: Menuţ Maximinian – redactor şef, Gabriela Ciornei – editor coordonator, Silvia Telcian – secretară, Eniko Fogarasi şi Claudiu Moldoveanu – tehnoredactare, Marec Maxim – marketing, Traian Săsărman – senior editor, Dinu Dragotă – contabil, alături de colaboratorii permanenţi pr. Vasile Beni, Cornel Cotuţiu, Andrei Moldovan, Virgil Raţiu, Aurel Ghiba, Dan Popescu, Mircea Daroşi privesc înainte cu optimism şi încredere, convinşi fiind că cel mai ştiut ziar va rămâne şi cel mai longeviv pe piaţa mass-media din Bistriţa-Năsăud. Presa scrisă este muribundă? Răspunsul va fi dat în anii ce urmează şi, în încheiere redau câteva versuri dintr-o poezie a unui ilustru gazetar: „Presa te ridică/ Presa te coboară/ Presa e dimineaţă;/ Presa este seară/ Presa este ziuă/ Presă este noapte/ Presa este Făt Frumos, care n-are moarte”.
Traian Săsărman,
Senior editor
Citiţi şi:
- De 7000 de ediţii, cel mai ştiut ziar, în casele dumneavoastră
- De 30 de ani, cel mai ştiut ziar, în casele dumneavoastră
- 27 de ani cu primul ziar din viaţa bistriţenilor. Împreună am scris istoria presei locale
- Răsunetul cultural, o publicaţie de prestigiu, în carte
- 25 de ani cu primul ziar din viaţa bistriţenilor. Împreună am scris istoria presei locale
Adaugă comentariu nou