Comuna ,,Rebrișora’’. (Schiță monografică-istorică), Iulie 1901

Comuna ,,Rebrișora’’. (Schiță monografică-istorică), Iulie 1901

compusă de:

Macedon Linul

Înv. la școla fund.

Năseud

 

Rebrișora, Iulie 1901

Onorat Public!

Iubiți Consăteni!

 

Biserica

 

În Rebrișora există de present două biserici, una ,,Biserica din jos’’ cum i-i dicem noi, er alta este ,,Biserica de pe Ghersa’’, care își are numele dela Valea ce trece prin mijlocul comunei, dela Valea Ghersa.

    Amendoue acestea biserici sunt mici și de lemn și în stare așa de slabă, încât, cu deosebire ,,biserica din jos’’, care acum trei ani, în vara an. 1888, a fost  lovită și de un trăsnet, care lovi turnul, crepă până și ușorii bisericei , sguduind-o din temelii, astfel încât astădi acesta bisericuță, a căreia acoperiș învălit cu mușchi este desfăcut în mai multe locuri, amenință a se prabuși la pămînt.

        Începutul lor nu se scie cu siguritate, negăsindu- se documente ce mi- ar areta vremea edificării lor.

    Sigur pe fruntarul ambelor biserici, atât din jos, cât și pe Ghersa se pote ceti ,,anul 1780’’, ceea ce denota cu probabiltate că acesta este anul edificării lor, deci bisericile nostre ar fi vechi de 121 ani.

    În ceea ce privesce preoții cei vechi din Rebrișora, găsim ,- conform Registrului episcopului Ivan Micu Klein din Făgăraș, publicat și în ,,Transilvania ‘’, foia asociațiunei transilvane din 1898 -că și Rebrișora pe la anul 1733, deci 128 ani atuncia, au fost 6 preoți, de două confesiuni: uniți și ne-uniți  și anume:

,,popa Vasile ne-unit,

popa Vasile alter unit,

popa Gavrilă unit,

popa Lazar unit,

Popa Dumitru unit,

și popa Petru unit’’

Pre la  an.1790, găsim pe Ignat Popu sau popa Natu a popi, cum  i- i dicea poporul, care mai întâi fu ca diacon, apoi ca paroch dela 1790-1818.

Acestuia i-a urmat apoi fiul seu Grigore născ. la 1795 și rep. la 1865.

Cu acesta, în același timp, a fost preot pe Ghersa Ioan Mureșian nasc. la 1771 și rep la 1841. Acesta a fost tatăl lui Iacob Mureșian, cunoscutul director al ziarului ,,Gazeta Transilvaniei’’ și vrednicul Român, care la mormântul tatălui seu -preot, a pus o frumosă cruce de petră, ce si astădi stă în cimitirul din jos al bisericei, și pe care cruce se citește următorea inscripțiune:

,,Aici  odicnește preotul loc. cu soțiea ,,Ioana Mureșian, rep. în 14 Faur 1841, în ,,etate de 70 de ani și Anastasia  rep. în ,,20 Iunie 1854 în al 71 an al etății'''.

,,S’ a redicat prin fii lor; directorul ,,Iacob și Mariea’’-

Urmașul  lui Grigore Popu, în parochia din jos a Rebrișorei, a fost fiul seu Ștefan Popu  nasc. la 1828, rep.1888.

Ștefan Popu, ca paroch și cap al comunei bisericeșci, s'a distins prin o inima bună, prin dragostea fata de poporul din Rebrișora, pre care  l' a iubit din tot sufletul său și ca atare îl vedem totdeauna în frunte acolo, unde era primejdia mai mare și unde cereau interesele turmei, date păstoririi sale parinteșci.

A fost la început catehet la școla normală din Năseud, denumit în acesta calitate de către Episcopul Ioan Alexi, prin decretul d. d. Gherla 27 Decembre 1858.Nr  4983 ex 1858. 

A servit ca catechet la școla sus- amintită  15 ani și anume  dela an. 1850-1865, în care timp și-a  atras iubirea și stima colegilor sei învețători  și a elevilor sei, despre ce dovedesc actele din archiva școlei normale din Năseud.

La an . 1865, murind tatăl său Grigore, fu instalat de paroch al comunei Rebrișora, în care oficiu fu neînterupt  23 de ani, până la 1888, când mortea nemilosă curmă firul vieții acestui bun și blând păstor sufletesc, în al 60 lea  an al vieții.-

Capelan pe Ghersa, pe vremea parochului Stefan Popu, fu Teodor Mureșian născ. în Rebrișora, însă strămutat mai târdiu în altă parochie.

După trecerea la celea eterne a parochului de pie memorie Ștefan Popu, urmează în oficiul parochial al Rebrișorii actualul preot Anton Precup, născ. la 1856 în Chiusa, comuna  în afară de fostul district al Năseudului, comitatul Solnoc- Doboca.-

Tiner încă și zelos, preotul nostru actual, se străduesce dela mortea betrânului paroch Ștefan Popu, a administra singur, fără capelan, agendele preotesci a comunei -mari Rebrișora.

Posteritatea însă,  la timpul seu, va șci să aprecieze după merit activitatea actualului preot: din pct de vedere bisericesc, scolastic și din pct de vedere a interesării față de binele obștesc al comunei.

De cantori avem aplicați: la biserica din jos” pe Ioachim Popu, fiul adoptiv al preotului Ștefan Popu, er la biserica de pe Ghersa, de cantor pe Iacob Țieran.-

Făt la biserica din jos este Dumitru Acu, er la biserica de pre Ghersa: Ioan Jarda Papuc.

Școla

Rebrișora dispune de present de doue localuri de școlă, unul numit,,școla din jos”, de lângă drumul țerii, er celălalt local este pe Ghersa, numindu- se astfel ,,școla de pe Ghersa’’,având amândouă școlele caracter confesional greco-catolic.-

Ambe localurile de școlă, dar cu deosebire ,,școla din jos’’ ,corespunde din tote punctele de videre, fiind un local de petră, higienic, spațios.

Școla din jos este zidită la anul 1846, înainte de revoluție și cuprinde în sine: o sală mare de invețămînt, apoi 2 chilii ca locuință pentru învățător. Tot de acesta școlă se mai ține și o grădină pentru primărie și legumărit, precum și superedificatele economice necesari.

Școla de pre Ghersa însă nu se pote compara cu ,,școla din jos” căci aceea nu corespunde nici din pct. de videre higienic, nici nu e în conformitate cu cerințele pedagocice referitoare la o sală de învățământ, pe lângă că nu are nici locuință pentru învețător, nici grădină, prescrisă de legea școlara în vigore.

Actualii învețători: Macedon Ciuta și Demetriu Irina, ambii din Rebrișora, învățători tineri și activi, își primesc salariile din fondul școl. conf. al com. Rebrișora, ce se administreză în Năseud, de cătră Consiliul administrator de fondurile școl. conf. gr. catolice.

Fondul școlei conf gr.cat. a comunei Rebrișora, dispune adi de un capital de corone, care aduce la an  interese de   cor., din cari interese se salariseză cei doi învățatori, pe lângă o forte mică tangență, ce se administreză la acest fond din partea comunei, din an în an.

Cel mai vechiu învețător al acestei comune, de care  își  aduc betrânii aminte, a fost:

Dumitru Acu Pârja, care a  dăscălit pre la început veacului  trecut, adecă cam pre la 1825-1835. După densul urmeză:

Ioan Marin, apoi

Michailă Muthi,

Ioan Lazar, după care urmează Dl. Ignațiu Seni, actual învățător la școala normală din Năseud, apoi Vasile Oniga, trecut în statul pensiunei.

După Vasile Oniga, urmează

Iosif Leuca, de loc din Iclod, care însă dascăli forte puțin, urmând după densul:

Georgiu Mihalca, trecut apoi ca învățători la școla normală din Năseud.

Er de present avem de invețători pe: Macedon Ciuta, la școla din jos și Demetriu Irini, la școla de pe Ghersa.

Înainte de a trece la primăria comunală și diregatorii ei, trebue să vă amintesc încă la acest loc, că comuna Rebrișora, a avut din șirul ei și

Oficeri  distinși și anume:

1.Cifor Jarda, capitan,

2.Basiliu Popu supra-locotenent,

3.N. Chircul locotenent, er mai târdiu aflăm pe:

4.Artene Chircul locotenent și mai în urmă capitan, care după cum șcim cu toții, din țara Slavoniei, unde s' a domiciliat, și-a adus, ca Rebrișorean ce era, aminte de bisericuța seracă din satul seu natal, dăruind pe sema ei 300 de fl.

Mai în urmă găsim pe: Nicolau Lăzăric locotenent  sau ,,lecman’’.-

Toți aceștia oficeri rebrișoreni, începând dela capitanul Cifor Preda  și până la Artene Chiscul locotenent, se afla publicați în cartea militară, intitulată ,,Poemation de secunda legione valachica’’de Carolo Barone Engelbergio, errata in Groz-Wardain anul 1830 tipofraf. lui Johannes Tichy.-

Primăria comunală

    Primăria comunală se află în localul comunal, aflator la marginea din jos  sau de cătră apus a satului, numit ,,cancelaria comunală’’

Cancelaria comunală este un edificiu frumos, zidit din petră, cu chilii mari și încăpătore, în cari: primarul, notarul și cassarul satului își au cancelariile lor. Tot acolo se afla cuartir pentru un strajă comunală.

Acest local pe vremea graniței servea de cuantir pentru oficerul -comandant al companiei a 8 a.

Cancelaria comunală este un edificiu, deși vechiu, dar solid și dispune de o grădină, despre care se pote dice cu dreptul, că e cea mai mare, cea mai frumosă în sat și în care se află plantați o mulțime de pomi nobilități, tot acolo se află și o grădină pomară comunală, în care școlarii dela școlă, sub conducerea învețătorului  Macedon Ciuta se deprind în lucrurile de pomărit.

Vorbind de cancelaria, respective primăria comunală, mi se impune datorința a se aminti aici, despre primarii și notarii comunei noastre, începend din vremurile cele mai vechi, în mod succesiv până în  dilele nostre.

 Primarii

Cel mai vechiu primar al comunei  nostre, de care își aduc betrânii aminte și pe care l' am găsit și în scrisorile  vechi, este Alesandru Mureșian, care a fost primar înainte de vremea revoluției și anume pe la an. 1847.

După dânsul urmează, în rând, următorii primari  și anume:

Maftei Mihalca,

Alexa Diac,

Costan Cotul,

Vasile Seni,

Nicolau Doce,

Vasile Buzilă,

Alexa Ciuta,

Iacob Ciuta,

După Iacob Ciuta urmează:

Ștefan Popu

Nicolau Lăzăric

Avacum Linul

Tofan Ilovan

apoi   Ștefan Acul, 1866-1873

Ioan Runcan,

Ioan Bozbiciu Moisa,

Ioan Lăzăric,

Nicolau Moldovan,

Trifon Bodiu,

Ioachim Popu,

Ioan Buhai Purice,

Er de present se afla ca primar:

Dumitru Acul (dela  1898-

Dintre primarii aceșteia, pe cari vi i- am înșirat aicea, cea mai lungă ,,domnie” a avut- o Ștefan Acul, care a fost primar 7 ani de-a rândul, dela 1866-1873.

Stefan Acul ca primar, a șciut prin o deosebită tactică, se conducă înspre bine trebile satului  și să țina în frîu locuitorii, cari de dânsul purtau stima și respect.

Adeverat, că alt sistem de conducere și cârmuire  era pe acelea vremuri, când primăria comunală avea un cerc de activitate mai larg, mai liber și putea să-și esecute hotărîrile  sale, în celea din urmă chiar după ,,sistemul grănițeresc militar’’, aplicând celor remitenți și nesupuși chiar și pedepse corporale. 

 

Notarii

Cel mai vechiu notar al Rebrișorii de când exista granița militară a fost Alesandru Doboca, apoi Toma Mihalca, care trecu ca cancelist și secretar la fondurile centrali-districtuali din Năsăud.

Dupa Toma Mihalca urma:

Gavrilă Linul, care la an. 1884 retrăgându- se în pensiune, îi urmă:

Ioan Cosma, apoi

Vasile Costea

Nicolau Popii și

Lenard Balint, acești patru din urmă toți streini și veniți din alte locuri, servind toți patru forte scurt timp, ca notari în comuna nostră.-

După Leonard Balint, ungur de origine, urmează actualul notar Ioan Rusu, născ. în comuna Borgo-Mureșieni, un tiner zelos, activ, care de 4 ani, de când conduce cu multă destoinicie agendele notariali ale comunei Rebrișora, și- a atras prin o tactică prudentă : iubirea și stima poporului -din acesta comună.-

Din seria notarilor, pe cari vi i-am înșirat până aicea, cea mai lungă și cred că nu exagerez  când dic, totodată și cea mai rodnică durată a avut- o notarul Gavrilă Linul, născ. în Rebrișora, la anul 1832.

Acesta, după absolvirea cu progres eminent a școlei superiore ces. reg.din Năseud, sub directorul Moisă Panga, la an. 1848, fu înrolat în armata ces.reg., în  care servi 8 ani și 3 luni, de unde întorcându- se, fu aplicat la 1856 ca notar provizor peste comuna Rebrișora  și Rebra -Mare, în care calitate servi numai 4 ani, până la 1860, cand fiind ales  de notar cerc. în comuna Negârlesci din cercul Reteagului, se strămută acolo  la an .1860.

În comuna Negârlesci servi ca notar 8 ani pana la 1868, când fu ales de notar cercual peste comuna Rebrișora, Rebra și Parva, servind interesele acestor trei comune până la 1884, când simțindu- se slăbit și obosit în lunga și greaua carieră  notarială, s’a retras, după un servițiu neîntrerupt de 28 ani, ca notar, adecă dela 1856-1884, s' a retras, dic, în statul pensionării, însă abia gustă un an din pensionarea, ce era fructul ustenelelor și vieții sale laborioase și în anul următor, la 1885, muri jelindu-l în urmă o familie grea și un un întreg popor.

Meritele ce le are fostul  notar de pie memorie  Gavrila Linul, pentru com. Rebrișora și dragostea, ce el a gustat- o față de binele de obște al poporului, în mijlocul căruia s'a născut  și a crescut, las la aprecierea D voastre, a poporului din Rebrișora, căci a -le descrie eu, fiul seu, nu este de competința mea.

De cassar al comunei avem de present pe Teodor  Muresian er ca subprimar servesce Olisim Mureșian.

Comitetul comunal  actual, care se îngrijesce de afacerile comunei, se compune din următorele persone:

Dumitru Acul președinte, Ioan Rusu notar, Anton Precup, Macedon Ciuta, Ioan Runcan, Iachim Popu,  Dumitru Linul, Dumitru Burduhos, Ales. Muthi, Toder Mureșian, Nicolau Ani, Vasile Cârcu, Ion Lup Șovrea,   Anton Ilovan, Dumitru Bodiu, Toder Eremie și Grigore Petri.

Curățenia bisericească  sau senatul bisericesc, are în sânul seu pe următorii bărbați din Rebrișora și anume:

Anton Precup, președinte, Dumitru Acul curator și făt al bisericii, Vasile Bosbiciu, Clement Doboca, Dumitru Burdețiu, Macedon Popu a Fatului, Iacob Irini, Login Cotul, Iacob Tieran, Grigore Tiron, Alexa Ciuta, Nicolau Roșu, Ion Lup Sovrea, Cifor Rosu si Ioan Macaveiu.

 

Senatul scholastic, care se îngrijesce de trebile școlei, se compune din următorii membri:

Anton Precup președinte, Macedon Ciuta și Dumitru Irini notari, Dumitru Acul, Nicolau Moldovanvan, Ioan Runcan, Ioachim Popu , Iacob Țieran și Nicolau Jarda.

Rebrișora numera azi -627 casi sau fumuri si are 3034 locuitori. La conscripția de acum 10 ani a poporului, numărul locuitorilor era numai de 2985,- dovadă ca poporul comunei nostre se înmulțesc din an în an.

De altfel cu totă vitregia vremurilor, prin cari am trecut și cu tote luptele si necasurile, ce am întîmpinat, sunt vesel și oresi- cumva simțesc o mândrie în sufletul meu, când trebuie să constat, că Rebrișora, dispune astădi de un numer  considerabil de bărbați  vrednici, eșiți din sinul seu, de o inteligență, cum rar poți găsi la alte comune  de pre Valea Someșului, semn, că bravii granițeri  ai companiei a 8 a, au lăsat în urmă de vrednici descendenți:

În Rebrișora s-a născut un vrednic bărbat, de care ne mândrim nu numai noi Rebrișorenii, în mijlocul cărora s’a născut, ci de dînsul se mândresce întreg neamul românesc.

El a fost dascăl la început, apoi s’a dus la Brașov, unde redactă deci de ani, ziarul ,,Gazeta Transilvaniei” și era colaborator la multe alte ziare, punându-și tote puterile fizice și spirituali, de cari el dispunea, în servițiul neamului seu.

El este Iacob Mureșian, un vrednic vlăstar al familii Mureșienilor, unchiul lui Ioachim și Toder Mureșian și a murit în Septembre 1887, în Brașov, jelit de întregă nația românescă.

Avem noi din comuna nostră în tote direcțiunile, în tote branșele, omeni aleși, omeni cu carte și cu înalte posiții sociale.

Rebrișora are din șirul seu de present: trei advocați și anume: Ioachim Mureșian, dr. Demetriu Ciuta si D-nu George Linul, care este în același  timp și fiscal al comitatului.

Preoți avem pe: Stefan Buzilă, George Moldovan și Toder Mureșian.

Profesor gimn. pe Michaiu Bodiu, aplicat la gimnasiul de stat din Zambor.

Învețători  din sirul poporului nostru au eșit : Ignatiu Seni, Macedon Linul si Georgiu Mihalca, toti trei învețetori la  școla normală din Năseud.

Apoi: Macedon Ciuta, Demetru Irini, Georgiu Ciocârlă, Nicolau Popu, Macedon Popu, Dumitru Eremeiu și Leon Moldovan, de toți 10 inși, tot atâția pioneri ai culturii poporului de la sate.

Vasile Oniga și Ștefan Timoc, ambi născuți în Rebrișora, sunt învețetori pensionați.

Nu pot trece cu vederea la acest loc, fără a aminti, că noi, învețătorimea din Rebrișora, ne simțim mândri, a ave din șirul nostru un bărbat distins al școalelor nostre elementari, în persona D-lui Ignațiu Seni, colegul meu, unul dintre cei vechi învețători în întreg comitatul, de sub mâna căruia, au eșit deci de generațiuni de tineri, bine instruiți, bine educați.

Dânsul, iubit și stimat de colegii sei, este astadi vicepresedintele Reuniunei înv. gr.cat ,,Mariana’’ ,apoi președinte al filialei Năseudului al reuniunei,,Mariana”, precum și membru al mai multor corporațiuni morale din Năseud și totodată și secretar la aministrațiunea fondurilor scol. conf. gr. cat. din districtul Năseudului, în care calitate serveșce cu zel și devotament interesele școlei și a învețătorimei.

Din Rebrișora mai avem pe: Dr Georgiu Ciuta, concepist la direcțiune financiară din Turda, Ion Moldovan vice-notar la judecătoria reg.din Câmpeni comit.Turda-Arieș, apoi Ilie Vlase șef de gară, Macedon Vlase  și Luca Doboca oficianți la poștă și telegraf etc.

Deci etă un numer însemnat de inteligență alesă, cum rar să mai vedi la alte comune, inteligință gata ori-când a se pune în servițiul comunei lor natale și a poporului din șirul căruia a eșit.

Er cu acestea Onorat Public și iubiți consăteni, fiind tema ce mi- am ales și anume ,,Descrierea comunei Rebrișora ‘’din incidentul sânțirii petrii fundamentali a bisericei noue, doresc din suflet, ca peste doi ani de acuma, să ne revedem erăși în acest loc, în numer și mai impunător și veseli și mângâiați în sufletul nostru, că fapta bună si placută în ‘naintea lui D-deu am sevîrșit-să serbătorim atuncia  cu toții împreună și cu vrednicie : sânțirea bisericei celei noue!

 

Rebrișora, Iulie 1901

Macedon Linul

Înv. 

 

Mulțumim doamnei profesoare Mariana Neamțu  (Mariana Linul) de la Cluj, pentru că ne-a ajutat să intrăm în posesia informațiilor cuprinse în acest document!

Nadia Urian Linul