Trei ani de la chemarea la Domnul a unui concitadin de ispravă: inginerul BUFU LARION IONEL (01.02.1938 - 18.04.2015)

              A descins în lume și în viaṭă în familia Ilarion și Maria Bufu, vrednici gospodari de la Suseni, sat aflat sub ocrotirea binefăcătoare a Tomnaticului, confratele mai mic al Heniului. Tatăl său a fost mulṭi ani diacul bisericii ortodoxe din sat, format în calitate de cântăreṭ bisericesc împreună cu badea Savir Orban de părintele protopop iconom stavrofor Pop Augustin (26.11.1901-10.10.1944-08.03.1985), martir al bisericii noastre naționale și al neamului românesc, susupraviețuitor miraculos al Masacrului din Bârgău din noaptea de 10/11 octombrie 1944.  Pregătirea lor s-a realizat,  în perioada 1927-1928, în care bunul părinte Augustin a suplinit în parohia de la Suseni, după decesul părintelui protopop Eliseu Iulian Dan ( 11/23.06.1859-27.04.1927) și cea a desemnării părintelui paroh Nicolae Cristea (1888-1977), care a păstorit comunitatea ortodoxă de la noi din sat, între 1928-1969, ambii cu servicii din cele mai importante și benefice pentru neam și ṭară. Primul a fost suspendat din învăṭământ, în perioada decembrie 1893-octombrie 1894, pentru  susṭinerea celor implicaṭi în Procesul Replicii angajaṭi  în apărarea Memorandiștilor și a  drepturilor românilor. De asemenea, părintele Eliseu a fost unul dintre reprezentanṭii meleagurilor bistriṭeano-năsăudene la Marele Act de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia.

Părintele paroh Nicolae Cristea,  ce i-a succedat în funcṭie, în timpul celui de-al doilea război mondial a plătit și el un mare obol pentru neam și pentru țară, prin pierderea pe front la datorie a fiului său Constantin Cristea, ofițer al armatei române, student la drept. Mama lui Nelu, lelea Maria Bufu, o foarte bună gospodină și mamă devotată s-a făcut remarcată  prin strășnicia cu care a păstrat și promovat portul din localitatea  de baștină ( Tiha Bârgăului- n.n.) la care n-a renunṭat niciodată. Din căsătoria celor doi soṭi  au rezultat șase copii, Nelu  fiind al doilea din cei șase cilezi ai familiei. Prin numărul descendenṭilor, în acei ani grei pentru neam și ṭară, localnicii încercau să dovedească că sunt foarte buni români și patrioṭi. Nu întâmplător aproape toṭi consătenii aveau între 4-10 copii. La părinṭi am fost 5 copii, toṭi feciori, la fel ca în familiile unchilor Simion și Vasile, care au avut câte doi băieṭi și câte trei fete, unchiului Flore, de la Rus cu 5 feciori și două fete, o situaṭie similară existând în aproape toate familiile din sat. Deși auspiciile sub care Nelu a venit pe lume n-au fost deloc favorabile, anul 1938 a însemnat sfârșitul regimului parlamentar din România, a suspendării parlamentului, iar lucrurile au evoluat din rău în mai rău atât pe plan intern cât și pe cel extern. A avut loc Anschlussul anexarea Austriei, Dictatul de la Mủnchen, Dictatul de la Viena, au urmat apoi cinci ani de ocupaṭie străină și război, iar când, în sfârșit, armele au tăcut și speram că răul a trecut, ne-am trezit sub o nouă ocupaṭie străină cu consecinṭele cunoscute ce au urmat.

Oamenii au reușit să răzbată și să  iasă biruitori prin bunătate, întrajutorare și solidaritate. Nelu a fost un copil, un elev, un student și un specialist superdotat, cu calificative întodeauna maxime, ce i-ar fi permis cu siguranṭă o evoluṭie lipsită de griji și probleme. Altruist a trebuit, însă, să ṭină seama de  responsabilitatea ce-i  incumbă de a-și ajuta familia, în special pe surorile mai mici: Dr. Forfotă Ileana-Anuța, medic de familie, Nastasia, cadru didactic, Maria, asistentă medicală, în procesul devenirii lor profesionale. Personal a parcurs toate etapele de la cea de păstor de oi și vaci în copilărie,  de la cea  muncitor la director general la maturitate, s-a realizat în plan profesional și social în exclusivitate prin propriile merite, prin folosirea zestrei intelectuale native și eforturilor personale.

A urmat clasele I-IV la Suseni (1945-1948),  V-VII la Prundu Bârgăului (1948-1951), iar învăṭământul liceal la Liceul ˮGeorge Coșbuc“ Năsăud (1951-1954). După absolvire, a lucrat la fabrica de cherestea de la Bistriṭa Bârgăului (1954 – 1957). Între 1957-1960 și-a îndeplinit serviciul militar. A urmat învăṭământul superior cu bursă de întreprindere la Facultatea de industrializarea lemnului din cadrul Institutului Politehnic Brașov (1960-1965) pe care a absolvit-o cu media 10. I s-a propus un post la facultate, dar întrucât în perioada studiilor a beneficiat de bursă de întreprindere și avea obligații morale față de IFET Bistrița, a declinat oferta. A devenit inginer la Fabrica de cherestea de la Susenii Bârgăului ( 1965-1968), apoi director tehnic (1968-1972) iar între 1973-1978, director general al IFET Bistrița, proiectant principal la Centrala de exploatare a lemnului București (1978-1980), director comercial la Întreprinderea de materiale de construcții Bistrița,  director comercial la Combinatul de Prelucrare a Lemnului Bistrița (1986 – 1991). În perioada 1976-1980 a fost deputat în organul legislativ suprem. A fost autor și titular a 15 brevete de inovaṭie. A elaborat prima rețetă de valorificare superioară a  rumegușului de rășinoase în fabricarea PAL-lului, prin care a fost și este salvată de la tăiere o importantă suprafață de pădure. A realizat primul studiu al resurselor de lemn din județ și județele limitrofe din perspectiva asigurării materiei prime necesare fostului Combinat de Prelucrare a Lemnului, ce asigura  cca 4000 locuri de muncă. În ultimii ani, a suferit mult considerând că foștii săi colegi n-au depus toate eforturile și diligenṭele necesare pentru a păstra măcar o parte din ceea pentru care a trudit și s-a sacrificat. Cu prilejul împlinirii a trei ani de la chemarea la Domnul și împlinirii a 80 ani de la nașterea valorosului concitadin și bârgăoan de ispravă transmitem condoleanțe soției, D-nei Dr. Maria Bufu, medic primar dermatovenerologie, fiului Ionel-Valentin, informatician eminent și nepoṭelei Mirunica, din Vancouver-Canada, de care a fost tare atașat și mândru precum și tuturor celor care i-au fost apropiaṭi și dragi. Dumnezeu să-l odihnească în liniște și pace.