VIVIANA SUSCA

Au trecut aproape doi ani de cand nu m-am mai jucat pe hartie,asta deoarece eram intr-o permanenta cautare de nou.Desi atunci ideile mele erau diferite,astazi am intrat intr-o lume noua,o lume poate neinteleasa de toti.

Eu iubesc ceea ce ma inconjoara,ceea ce am scris,.in definitiv verbul,, a scrie,, echivaleaza cu,, a te juca,,…….literatura este singura care iti deschide orizontul si

iti permite sa visezi,sa crezi,si sa iubesti.

Nebunie

Cu ochiii verzi si parul cret,baiatul se joaca

Isi intinde mainile subtiri si aspre spre cubul

Din perete,…spre usa inchisa de doua zile

Ieri se juca cu mine in parc…inca se joaca

Cu fata palida si buzele rosii striga:

-Da-mi drumul!

In cube alb pur,e nebunie si ura.

Imagini

Ploua

Insistent

Picura aripi spre cutia cu amintiri

Ma proiectez intr-un creier de copil

Sa uit de povara maturitatii

Pe marmura cuvintele dor mai tare

In tacere totu-i mai clar

Ma pierd in versuri albe

Ecoul se sparge in acelasi anotimp continuu,

Insensibil

Insistent

Rece.