Ziua Independenţei Naţionale a României, sărbătorită la Bistriţa

Mie, 05/10/2023 - 11:23

La Monumentul Eroilor din Piaţa Petru Rareş a avut loc ceremonia publică cu prilejul Zilei Independenţei de Stat a României. Ceremonialul a debutat cu acordarea onorului pentru prefectul Teofil Cioarbă şi col. Florin Ştefănescu, locţiitorul comandantului Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan”. După intonarea Imnului Naţional a României, protopopul ortodox de Bistriţa, pr. Alexandru Vidican a oficiat o slujbă de binecuvântare.

În mesajul său, prefectul Teofil Cioarbăa punctat câteva dintre reperele acestui moment important în istoria țării noastre. "În urmă cu 146 de ani, la această dată, România a obținut independența față de Imperiul Otoman. A fost un eveniment deosebit de important pentru noi ca și nație, deoarece a adus cu sine un prestigiu uriaș și a marcat începutul unei noi etape în istoria noastră. Așa cum scria și Domnitorul Carol I: „Independența noastră ne-am câștigat-o cu sângele nostru și prin urmare nu o datorăm decât nouă înșine”. Acum, mai mult ca oricând, este important să ne amintim de aceste momente și să ne reafirmăm angajamentul de a fi o țară independentă și puternică. Sărbătorirea acestei zile ne oferă ocazia de a reflecta asupra progresului pe care l-am făcut ca națiune și asupra provocărilor cu care ne confruntăm. Astăzi, ca oficialități și cetățeni ai acestei țări, suntem datori să continuăm să ne străduim să aducem România într-o poziție puternică și să ne apărăm valorile și libertățile noastre. Haideți să luăm aminte la exemplul celor din trecut ,sa lasăm răutățile deoparte și să ne unim forțele pentru a construi un viitor mai bun pentru România.

La mulți ani, România! La mulți ani, români!", a transmis prefectul judeţului Bistriţa-Năsăud.

În numele comunităţii bistriţene a fost depusă o coroană de flori de către prefectul Teofil Cioarbă, vicepreşedintele CJ – Camelia Tabără şi viceprimarul Sorin Hangan. De asemenea, o coroană de flori a fost depusă de către Garnizoana Bistriţa. Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare, pe muzica de fanfară a garnizoanei.

Au participat la această ceremonie, subprefecţii Ioan Zăgrean şi Decsei Atilla, vicepreşedinţii Consiliului Judeţean – Camelia Tabără şi Ciprian Kecskes Simionca, viceprimarul Bistriţei - Sorin Hangan, reprezentanţii instituţiilor militarizate din subordinea MAI, şefi de instituţii deconcentrate, Clubul Monarhiştilor Bistriţeni - dr. Marius Pop, cadre militare în retragere şi în rezervă, elevi bistriţeni.

***

La 10 mai 1877, moţiunea adoptată de Adunarea Deputaţilor şi Senat a devenit lege prin promulgarea ei de domnitorul Carol I, consfinţind în mod oficial apariţia noului stat independent. Independenţa astfel proclamată a fost consacrată şi apărată pe câmpul de luptă, prin eroismul şi sacrificiile armatei române care, în perioada aprilie 1877 - februarie 1878, a contribuit decisiv la războiul purtat împotriva Imperiului Otoman.

Prin semnarea Tratatului de la Berlin, în iulie 1878, independenţa de stat a României a fost recunoscută oficial, consolidând astfel drumul spre făurirea şi desăvârşirea statului unitar român şi evoluţia spre modernizare a ţării noastre

Comentarii

10/05/23 12:24

Remus

In sfârsit revenirea la normalitate cu privire la sărbătorirea Zilei Independenţei Naţionale a României, pe 10 Mai.
Până mai anii trecuţi, zilei de 9 Mai îi era atribuită in mod eronat o triplă semnificatie si anume:
– Proclamarea independenței de stat a României;
– ️Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial;
– Ziua Europei.
Nimic mai fals. Să le luăm pe rând, pentru a identifica falsificarea si restabilirea adevărului istoric.
-Ziua Independentei de Stat a României este pe 10 mai, 1877. In urma contributiei semnificativedin cadrul războiului ruso-turc (1877-1878), România îşi câstiga independenţa faţă de imperiul otoman. Astfel, pe 10 mai, 1877, Senatul ţării a votat proclamaţia de independenţă, care a fost aprobată în anul 1878 la Congresul de la Berlin. Confuzia vine din faptul că în timpul regimului comunist, atunci când se vorbea despre Independenţa României se invoca discursul lui Mihail Kogălniceanu rostit în Parlament la 9 mai 1877. Prin aceasta mistificare, comunistii au incercat sa evite referirea la ziua de 10 MAI, cunoscută si sub denumirea de „Ziua Regalităţii” are pentru România o triplă semnificatie, si anume: 1866- începutul domniei principelui Carol I; 1877- Independenţa de stat a României; 1881- transformarea ţării din principat în regat , când Carol I a fost încoronat Rege al României. De altfel, până la venirea comunistilor la putere, mai exact în anul 1947, ziua de 10 mai a fost Ziua Naţională a României.
Parlamentul României a adoptat în anul 2021 proiectul de lege prin care 10 Mai devine oficial Ziua Independenței Naționale a României, înlăturându-se astfel orice confuzie. Cu atât mai mult cu cât încă din anul 2015 Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege prin care 10 Mai își câștiga si statutul de sărbătoare natională.
-Ziua Victoriei în Al Doilea Război Mondial este pe 8 mai si nu pe 9 mai. Totul a pornit de la faptul că în mai 1945 au avut loc două ceremonii de semnare a capitulării necondiționate a Germaniei naziste în fața Aliaților – Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică.
Prima ceremonie a avut loc la 7 mai 1945, când generalul-colonel german Alfred Jodl a semnat, la Reims în Franța, capitularea Germaniei pe toate fronturile. Asadar, documentul de capitulare a fost semnat în numele Germaniei de către generalul Alfred Jodl și a intrat în vigoare în ziua următoare, 8 mai, la ora 23:01.
A doua semnare – pentru care a insistat liderul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin – a fost făcută de feldmareșalul german Wilhelm Keitel a doua zi la Berlin-Karlhorst, cartierul general al trupelor sovietice în Germania ocupată. Din partea Armatei Roșii a semnat mareșalul Ghiorghi Jukov, iar din partea Aliaților occidentali, generalul Sir Arthur Tedder, desemnat de Eisenhower, iar actul de capitulare a fost semnat efectiv pe 9 mai la 1 AM.
Asa se explică faptul că Rusia si tările din fostul lagăr comunist aniversează Ziua Victoriei în Al Doilea Război Mondial la 9 mai, chiar dacă 8 mai este data pe care SUA și cea mai mare parte a Europei o recunosc drept Ziua Victoriei în Europa.
-Ziua Europei, cunoscută ca Ziua Schuman, amintind de semnarea declarației istorice a ministrului de externe francez, Robert Schuman, prin care a propus unirea industriilor de oțel și cărbuni a Franței, Germaniei de Vest și a altor state, ducând la crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. Acest eveniment fiind considerat un moment fundamental în istoria Europei. Parlamentul European a recunoscut oficial ziua de 9 mai ca sărbătoare oficială în octombrie 2008, pentru a aniversa semnarea Declarației Schuman considerat un document ambițios care a pus bazele Uniunii Europene de azi și care a fost creat pentru a garanta pacea pe termen lung într-o Europă obosită de războaie.