AVEREA COMUNĂ INDIVIZĂ A A.U.C.G.N. (6)

Este subiectul de cea mai mare importanţă, care ar trebui să frământe pe toţi membrii şi urmaşii de grăniceri ai Asociaţiei Comunelor Grănicereşti Năsăudene. Această avere uriaşă aparţine în proporţii egale tuturor celor 44 de localităţi, foste grănicereşti în perioada 1762-1851. Ea e reprezentat, reprezintă şi va reprezenta o sursă deosebită de venituri pentru sprijinirea elevilor, studenţilor şi doctoranzilor valoroşi, care au medii la învăţătură de la 8.50 în sus, respectiv calificative foarte bune.

Averea comună indiviză (A.C.I.) nu are nicio legătură cu averea actuală a celor 44 de localităţi. Ea cuprinde averi şi fonduri constituite încă din anul 1764, iar Administraţia Fondurilor Grănicereşti Năsăudene (A.F.G.N.) nu a fost desfiinţată printr-o hotărâre sau lege de fostul regim comunist (1945-1989). A.F.G.N. a sucombat lent, în 1957 încetându-şi activitatea.

1. După Marea Unire din 1918, prin Reforma agrară din 1921, majoritatea

zdrobitoare a averilor grănicereşti (munţi, păduri, păşuni, imobile ş.a.) au revenit în administraţia comunelor în proporţie de 95% sau 100%. Există un număr de 28 de foste localităţi, care au primit toate averile grănicereşti, adică 100%. Ele nu au niciun metru pătrat sau iugăr de pământ în AVEREA COMUNĂ INDIVIZĂ (A.C.I.). Acestea sunt: SALVA, COŞBUC (HORDOU), BICHIGIU, SUPLAI, RUNCU SALVEI, MOCOD, MITITEI, ALUNIŞ (GĂURENI), POIENILE ZAGREI, NEPOS (VĂRAREA), FELDRU, ILVA MARE, MĂGURA ILVEI, SÂNGEORZ-BĂI, RUSU BÂRGĂULUI, JOSENII BÂRGĂULUI, MUREŞENII BÂRGĂULUI, MONOR, GLEDIN, MORĂRENI, RUŞII MUNŢI, BUDACU DE SUS, RAGLA, REBRIŞOARA, REBRA, MĂRIŞELU, SÂNTIOANA, MIJLOCENII BÂRGĂULUI. Averile sunt administrate acum, în 2010, de către actualele primării şi ocoale silvice.

2. Au proprietăţi, în prezent. în AVEREA COMUNĂ INDIVIZĂ (A.C.I.) un

număr de 16 foste localităţi grănicereşti.

Acestea sunt: NĂSĂUD, ZAGRA, TELCIU, ROMULI, ŞANŢ, RODNA, MAIERU, LEŞU, ŞIEU, ŞIEUŢ, PARVA, PRUNDU BÂRGĂULUI, BISTRIŢA BÂRGĂULUI, TIHA BÂRGĂULUI, ILVA MICĂ, SUSENII BÂRGĂULUI. Aceste proprietăţi trebuie să revină în totalitate în proprietatea actualei Asociaţii a Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene, care trebuie să fie ţinute în evidenţă şi administraţie de Consiliul Director al A.U.C.G.N. şi Consiliul de Administraţie al asociaţiei.

Din păcate, la data de 6 mai 2010 doar 7 proprietăţi erau în administraţia A.U.C.G.N. din totalul de circa 60 de proprietăţi grănicereşti.

3. Asociaţia A.U.C.G.N. mai are averi şi proprietăţi de recuperat din hotarul

localităţilor: CICEU CRISTEŞTI, CEPARI, BISTRIŢA, LIVEZILE ŞI CEANUL MARE (judeţul Cluj), COŞNA, CÂRLIBABA, VATRA DORNEI (Judeţul Suceava), o parte din ele au fost recuperate.

4. Dintr-o centralizare estimativă, fondurile, averile şi patrimoniul Asociaţiei

A.U.C.G.N. cuprinde: 4.411,1 ha de păduri dispuse în 6 localităţi; 180,9 ha de terenuri agricole în 19 locaţii; 1026 ha de păşuni alpine în zona Muntelui Dosu STÂNIŞOAREI; 42 de iugăre şi 21.915 stânjeni de păşuni comunale, dispuse în 6 locuri; 65 ha de terenuri estravilane, dispuse în 5 locuri; 40 de clădiri şi alte imobile, dispuse în 40 de locaţii.

5. Valoarea acestei averi este uriaşă, având în vedere că pădurile,

păşunile şi terenurile agricole sunt regenerabile.

Valoarea actuală, estimativă a pădurilor o putem aprecia la suma de 661 milioane şi 300.000 de euro (estimativ 150.000 de euro / 1 ha). Valoarea celorlalte terenuri agricole şi păşuni (circa 1313 ha) pot fi apreciate la un preţ mediu de 131 milioane şi 300.000 de euro (raportul euro/ leu = ¼). Valoarea clădirilor şi cabanelor, la circa 200.000 de milioane de euro. Aşadar avem de a face cu valori deosebite, care se ridică la circa 1 miliard de euro, respectiv 992 milioane şi 600.000 de euro. Aceste averi trebuie recuperate, gospodărite şi folosite în interesul urmaşilor de grăniceri şi în niciun caz A.U.C.G.N. nu trebuie desfiinţată, cum gândesc unii primari răutăcioşi sau puşi pe şotii, câţiva dintre ei cu o gândire politică îngustă sau duplicitară, doar cu scopul de îmbogăţire.