RESPECTAREA LEGISLAŢIEI

1. Asociaţia Uniunea Comunelor Grănicereşti Năsăudene este apolitică şi nonguvernamentală. Ea reprezintă interesele celor 44 de localităţi, foste grănicereşti în perioada 1762-1851, ale urmaşilor de grăniceri de a-şi recâştiga toate drepturile pierdute în perioada regimului comunist (1945-1989). Obiectivul său de acţiune îl reprezintă recuperarea celor circa 50 de averi pierdute, urmare a legii de naţionalizare din 11 iunie 1948. Acestea au constituit proprietatea comună, indivizibilă,( indiviză ), care a fost gospodărită şi administrată de Comisia Administratoare şi Administraţia Fondurilor Grănicereşti Năsăudene, cu sediul în oraşul Năsăud. Scopul real a fost şi este sprijinirea cu burse şi ajutoare ( stipendii) a elevilor, studenţilor şi doctoranzilor valoroşi, născuţi în una din cele 44 de comune grănicereşti (1762-1851), care şi-au recâştigat averile: munţii, pădurile şi păşunile alpine în urma unor procese grele cu fostele autorităţi imperiale de la Viena şi Budapesta ( 1851-1876), spre folosul urmaşilor de grăniceri de a urma să se şcolarizeze în licee şi universităţi pentru ridicarea culturală a zonei Districtului Năsăudului (1861-1876), cu administraţie românească, condus fiind de căpitanul suprem Alexandru Bohăţiel, ajutat de vicecăpitanul Leontin Luchi.

2. După Marea Unire din 1918 majoritatea averilor grănicereşti (peste 90%), au trecut în administraţia şi gospodărirea primăriilor şi consiliilor locale. Această activitate a fost reluată după 1990, în baza noii Constituţii a României, a Legii nr. 18/1991, a Legii nr. 246/2002, nr. 247/2005 şi Ordonanţei de Urgenţă nr. 26/2000. Până în prezent nu s-a reuşit recuperarea decât a 7 proprietăţi, primindu-se titluri de proprietate. Primăriile şi Consiliile locale, Direcţia Silvică Judeţeană au obligaţia morală de a retroceda tot ceea ce a aparţinut Administraţiei F.G.N.

3. Pe rol se află mai multe procese şi, îndeosebi cel de recâştigare a Muntelui Dosul Stânişoarei, care în mod ilegal, abuziv, necinstit şi incorect a fost luat de către Comuna Şanţ, prin intermediul Primăriei şi a Consiliului Local, primarului Moisil. Niciodată acest munte cu păşunile alpine adiacente (circa 7000 iugăre) nu a aparţinut localităţii Şanţ, ci Administraţiei Fondurilor Grănicereşti Năsăudene. El va trebui să revină de îndată şi obligatoriu în proprietatea U.C.G.N., acolo unde i-a fost şi-i este locul de drept, ca proprietate comună indiviză a celor 44 de localităţi grănicereşti.

4. Asociaţia U.C.G.N. în baza Legii nr. 246/2002, fiind una apolitică şi nonguvernamentală este cazul ca după circa 20 de ani (1990-azi 2010) primarii şi viceprimarii şi alte persoane incompatibile cu legile în vigoare să nu mai candideze, să se retragă definitiv din Consiliul Director.

Consider că domnii primari şi viceprimari trebuie să aibă statutul de invitaţi, alături de directorul Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Năsăud, directorii Grupurilor Şcolare şi Şcolilor Generale din cele 44 de localităţi, foste grănicereşti, reprezentanţii altor instituţii şi structuri administrative locale. Fac un apel călduros la domniile lor să înţeleagă acest lucru ca ceva normal şi legal.

5. Fiecare comună, fostă grănicerească va desemna câte 2 reprezentanţi, împuterniciţi prin hotărâre a Consiliului Local sau aleşi de Comitetele Adunărilor Urmaşilor de Grăniceri. Dintre cei 2 numai unul va avea drept de vot. Salariaţii din Consiliul de Administraţie (jurist, administrator, contabil), nu pot avea drept de vot. Ei nu pot reprezenta nici o localitate cu drept de vot, deoarece astfel devin incompatibili. Aceştia sunt salariaţi de drept ai A.U.C.G.N., pot participa ca invitaţi la Adunările Generale – forumul suprem de conducere al A.U.C.G.N., şedinţele Consiliului Director, dar nu cu drept de vot.

6. Asociaţia U.C.G.N. ca orice asociaţie sau fundaţie care se respectă trebuie să aibă un preşedinte de onoare, indiferent că le place unora sau nu de ochii şi atitudinea acestuia, care să deţină lucrări ştiinţifice despre zona noastră grănicerească, să aibă o bogată activitate culturală, să se bucure de stimă şi respect în plan local.

7. Fiecare fostă companie ( pe localităţi) va trebui să aibă câte un reprezentant în Consiliul Director, iar ceilalţi 3 membri să fie desemnaţi de către Adunarea Generală conform Legii nr. 246/2002 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor şi fundaţiilor în România.

Sperăm că Adunarea Generală Extraordinară din 6 mai 2010, planificată pentru orele 12.00, în una din sălile Restaurantului „Sălăuţa” să aducă aducă mult dorita linişte, un spirit de muncă şi respect, întemeiate pe cunoaşterea şi respectarea legislaţiei în vigoare, mai multă , onoare, respect şi recunoştinţă faţă de cei circa 6000 de grăniceri căzuţi pe câmpurile de luptă ale Europei ( 20 de ani Regimentul 2 Grăniceresc la pace,/ 17 Infanterie la război – a fost în campanii militare – război, participând la 135 de bătălii şi lupte), circa 10.000 de vulneraţi (răniţi uşor sau grav), estimativ 1000 de mutilaţi de război, peste 3500 văduve de război şi aproape 9000 de copii, rămaşi orfani.

Deviza de pe drapelul de luptă al R. 2 Gr. /17 I. „VIRTUS ROMANA REDIVIVA” (Virtutea Romană Reînviată) s-o readucem ACASĂ, printre noi în inimile, sufletele şi gândirea noastră, pentru a ajuta copiii valoroşi, elevii, studenţii şi doctoranzii merituoşi cu burse şi stipendii, spre a ridica urmaşii de grăniceri la un nou statul, o nouă gândire şi mentalitate, puse în slujba binelui, a promovării culturii, ştiinţei artei şi învăţământului românesc.

Colonel (r.) Prof. dr. VASILE ŞT. TUTULA