Bistrițeni și năsăudeni în orășelul literaturii „PAGINI DE CONȘTIINȚĂ” construit de Al. Fl. Țene

Scriitorul și jurnalistul clujean Al. Florin Țene, președintele Ligii Scriitorilor din România, o pildă vie de conștiință scriitoricească și de forță morală, a ridicat pe podiumul literaturii un număr de 165 de scriitori și ziariști din țară, în cele trei volume „PAGINI DE CONȘTIINȚĂ”, editate de prestigioasa Editură Napoca Star, condusă cu măiestrie de scriitorul ilvean Dinu Virgil Ureche.

O inițiativă literară lăudabilă, model, a autorului care valorifică prin sincere  evocări critice și medalioane literare, destinul unor personalități a căror operă literară transcende simpla expresivitate artistică, precum o mărturie de  angajament cultural-literar și responsabilitate morală. Pagini scrise cu vigoare și optimism, cu un suflu nou, modern, un prinos adus cuvântului scris, un pod de  întrupare a genului uman cu stări de spirit ce reclamă că pe autor îl interesează cu adevărat OMUL, cu aspirațiile sale spre înălțimi mereu superioare și simțul unui  destin național de care suntem cu toții responsabili.

Dicționarul literar în trei volume, este un abecedar de înțelepciune, o lucrare elegantă ce întărește comunicarea și relațiile dintre artiștii cuvântului, o șansă de a ne cunoaște pe noi înșine și influența pe care o putem exercita asupra altora.

Autorul este un constructor desăvârșit, care a construit un orășel al literaturii, cu atâtea case construite nu din cărămidă sau moloane ci din cuvinte, simțăminte și trăiri. Orășel compus din trei cartiere deocamdată și probabil, va înălța și altele, deoarece mai are  încă mulți doritori cu mesaje profunde și fundamentate spre căutarea unui sens al vieții.

Din zona Bistriței și Năsăudului au devenit proprietarii unor căsuțe în cele trei cartiere un număr de 9 artiști ai cuvântului scris, a căror mesaje se bazează pe principii solide, ce gândesc creativ și analitic. În cartierul I, la numărul 7 locuiește  Menuț Maximinian, un scriitor și jurnalist cu vocație de cronicar al prezentului, ce îmbină în vasta sa operă, lirismul confesiv cu sensibilitatea față de folclor și tradiții, omul care nu va îmbătrâni niciodată, deoarece își păstrează mereu copilăria cu el. Este o voce reprezentativă a literaturii și presei românești, jurnalist, poet, prozator, etnolog, ce contribuie la menținerea unui echilibru între tradiție și  modernitate, între spiritul comunitar și dimensiunea universală a literaturii. La numărul 126 ne așteaptă în poartă cu cartea „Destin”, Rodica Fercana, o autoare prolifică cu 25 de volume și numeroase premii naționale și internaționale. În vasta sa operă literară, proză, poezie, povestiri, se remarcă două direcții  fundamentale: poetica satului natal și memoria eroilor și tragediile istorice. Rodica Fercana  coborâtoare de pe pitoreasca vale a Fiadului-Telciu, reprezintă un glas puternic al zonei  năsăudene, voce feminină care poartă în ea gravitatea istoriei și delicatețea lirismului.

În cartierul II, la numărul 8, se află Ioan Mititean, cu bogata sa operă memorialistică, ce cuprinde peste zece mii de pagini așezate în  cele 39 de volume reunite sub genericul „În vârful peniței”, ce se remarcă prin diversitate tematică și consecvență  stilistică. În scrierile sale se simte o constantă preocupare pentru omul simplu, pentru sat, școală, tradiție, educație și identitate.

Ioan Mititean este, fără îndoială, una dintre figurile emblematice ale Năsăudului  contemporan, scriitor, jurnalist, animator cultural, om al  comunității și păstrător al memoriei locale. Cronicarul Năsăudului a făcut din literatură o pedagogie a binelui și o mărturie de credință în valorile neamului românesc.

La numărul 12 locuiește Macedon Tofeni, prozator, poet și pictor, un spirit enciclopedic, stăpân al unei vaste culturi generale, alimentate  de o impresionantă  bibliotecă electronică de peste 20.000 de volume. Vocația sa enciclopedică se transformă într-un demers de sinteză între artă, filozofie și cunoaștere. Macedon Tofeni reprezintă un caz exemplar de sinteză între vocația estetică și rigoarea tehnică, între artă și cunoaștere. În calitate de scriitor, pictor și jurnalist, folclorist și îndrumător al revistei literare „Glasul Armadiei”, întruchipează idealul intelectualului transilvănean pentru care actul cultural este o formă de credință.                     

Intrăm în Cartierul III, la nr. 49 ne întâmpină prof. dr. Dorel Cosma, un far al culturii, ce se implică în numeroase festivaluri internaționale, proiecte de promovare a folclorului și a literaturii române în lume, în calitate de președinte al Uniunii Mondiale de Folclor. Dorel Cosma formulează o ecuație profesională,  care îmbină pedagogie, management, cultură, creație poetică și activism editorial.  Figura lui aparține acelui tip de intelectual cu amprentă internațională, ce pledează pentru globalizarea folclorului prin IGF și susține în același timp identitățile culturii locale, arzând mereu pentru a dărui lumină. La nr. 66 ne întâmpină un model de intelectual de la Vărarea visurilor noastre, Mircea Daroși, un cronicar al identității năsăudene, un scriitor și jurnalist care a reușit să transforme memoria comunitară în istorie și literatură vie. Prin ampla sa activitate literară și jurnalistică, contribuie semnificativ la păstrarea și valorificarea patrimoniului spiritual românesc, integrându-se în elita culturală a Transilvaniei  contemporane.

La nr. 108 ne întâmpină prof. Ioan Seni, scriitor și jurnalist ce se impune în peisajul intelectual al Țării Năsăudului printr-o activitate exemplară, în care a îmbina magisteriul didactic, jurnalismul cultural și voluntariatul civic în cadrul mișcării astriste, pe care a coordonat-o peste 30 de ani. Este un exemplu viu de dascăl umanist, pentru care cultura nu e o profesie, ci o chemare. În scrierile sale  păstrează statornicia valorilor, fiind un adevărat cavaler al spiritului năsăudean.

La nr.116 ne întâmpină Lucreția Mititean, o prezență constantă în viața literară și editorială a județului nostru, construind o operă impresionantă, în care se regăsesc un număr de 15 cărți personale și în colaborare, în care cuvântul capătă putere și se înscrie în tradiția scriitorilor didacticieni ardeleni, moștenitori ai spiritului năsăudean de tip Rebreanu, unde etica, credința și munca se împletesc în actul  cultural. La  nr. 154 ne întâmpină Ioan Lazăr, scriitor și jurnalist, autor a opt volume publicate, caracterizate printr-o vibrație reflexivă și civică , îmbinând  lirismul tradițional cu o dimensiune morală și patriotică, menținând o linie de echilibru între intim și istoric, între confesiune și mărturie publică. Prislopanul Ion Lazăr cultivă o retorică a sincerității, în care metafora se împletește cu  observația lucidă asupra timpului și a omului contemporan.

În orășelul literaturii construit de Al. Fl. Țene, în cele trei cartiere mai găsim și alți scriitori de pe meleagurile Bistriței și Năsăudului ca de exemplu:   mintiuanca Raveca Vlașin stabilită la Dej, cartierul I, nr.100, poienarul Dinu Virgil Ureche stabilit la Cluj, cartierul III, nr. 218,  bârgăuanul Aurel Rău, stabilit la Cluj, cartierul III, nr.124, rebreanca Dora Alina Romanescu, stabită la Constanța, catierul III, nr. 120, precum și Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor, în cartierul I, la nr. 103 și președintele Astrei Centrale, Constantin Valer Nicula, cartierul II, la nr. 22.

Lucrările de față se așază în rândul lucrărilor cu vocație formativă ce se adresează nu numai scriitorilor și jurnaliștilor ci și publicului larg, care caută repere în biografiile unor spirite creatoare.

     Ioan Mititean