Al. Florin Țene despre revista Glasul Armadiei

Numărul 11 al revistei Glasul Armadiei, editată de Filiala Năsăud a Ligii Scriitorilor Români, se înscrie în linia publicațiilor literar-culturale contemporane care îmbină tradiția scrisului clasic cu dinamica vieții culturale locale și naționale. Având motto-ul latin “Culture semper in virtute Dei” – „Cultura întotdeauna în virtutea lui Dumnezeu” – revista își asumă explicit rolul de vehicul al valorilor spirituale, morale și estetice.

Publicația apare sub egida Ligii Scriitorilor Români, Filiala Năsăud, avându-i în frunte pe:

• Redactor-șef: Macedon Tofeni, care își propune o creștere constantă a calității conținutului.
• Director onorific: Al. Florin Țene, scriitor polivalent și reper cultural național.
• Director: Ioan Mititean, activ și în prezentarea și promovarea autorilor.
• Redactor coordonator: Ioan Seni.

Structura de conducere reflectă o distribuție clară a responsabilităților, cu implicarea unor personalități recunoscute în mediul literar.

Revista reunește interviuri, cronici literare, prezentări de autori, poezie și articole de întâmpinare.
            Numărul se deschide cu un interviu realizat de Gavril Moisa cu Al. Florin Țene, act de deschidere simbolică ce ancorează revista în dialogul cu personalități reprezentative.

Întâlnirea cu poetul Grigore Silviu Guzu, ilustrată printr-un recital poetic.

Lansarea volumului Vis din vis de Ioan Lazăr.

Evenimentul de la Casa de Cultură din Fundul Bârgăului cu participarea scriitoarei Mihaela CD (Canada) și a Ioanei Ileși.

Numeroși scriitori sunt prezentați de colaboratori: Aurica Someșan (Ioan Mititean), Alexandru Oltean (Menuț Maximinian), Ana Aurelia Pintea (Trandafir Sînpetru), Dan Popescu (Ioan Mititean), Claudia Talpoș și Ioan Lazăr (Ioan Mititean).

 Sunt recenzate volume de Rodica Fercana (Drumul Osândei), Mircea Daroși (Lumina din sufletul cărților), Nadia Urian Linul (Hora cuvintelor – prezentată de Adrian Țion), și Anotimpul veșniciei de Mihai Vasile Bujor (articol de Mariana Toxin).

 Revista acordă un spațiu consistent poeziei în stil clasic, semnată de autori consacrați și debutanți: Grigore Avram, Ana Berengea, Dorina Domnica Bugnari, Mihai Vasile Bujor, Luminița Rus Cincea, Rodica Fercana, Grigore Silviu Guzu, Ioana Ileși, Radu Ivan, Ioan Lazăr, Ioana Lăpușneanu, Elisabeta Lușcan, Floarea Morar, Valeriu Mureșan, Alexandru Oltean, Ana Aurelia Pintea, Călin Vasile Pop, Aurica Someșan, Ioan Someșan, Claudia Talpoș, Macedon Tofeni, Dan Popescu, Domnița Domnica Ganea și starețul Chiril Zăgrean.

Pe coperta interioară este publicat Imnul Ligii Scriitorilor, cu versuri și notație muzicală, ceea ce accentuează caracterul identitar al revistei. Grafica este color, cu o prezentare vizuală atent îngrijită.

Revista îmbină trei direcții principale:

Documentarea și arhivarea vieții literare locale – consemnarea evenimentelor și autorilor din zonă este o formă de „istorie literară la zi”.

Promovarea poeziei clasice – opțiunea stilistică majoritară demonstrează o orientare estetică fidelă tradiției, contrabalansând tendințele experimentale din alte reviste contemporane.

Deschidere către diaspora culturală – colaborarea cu Mihaela CD din Canada exemplifică o conexiune internațională a spațiului literar năsăudean.

În plan academic, Glasul Armadiei poate fi analizată ca un fenomen editorial de tip „revistă comunitară de elită”, unde nucleul de colaboratori locali creează o rețea culturală ce depășește granițele geografice.

Numărul 11 al revistei Glasul Armadiei confirmă rolul Filialei Năsăud a Ligii Scriitorilor Români ca pol de cultură activă, implicată și diversă. Publicația devine, prin consemnarea sistematică a evenimentelor și prin promovarea autorilor, un document de istorie literară contemporană. Grafica atent realizată și motto-ul cu rezonanță spirituală subliniază caracterul său identitar.

Valoarea academică a revistei constă în rolul său de arhivă vie a literaturii române contemporane, în special în zona Transilvaniei, dar și în deschiderea spre un public mai larg, inclusiv din diaspora.

Numărul 11 al revistei Glasul Armadiei se remarcă prin:

Coerența viziunii editoriale.

Echilibrul dintre poezie, proză, critică și documentare culturală.

Legătura puternică între comunitatea locală și scena literară națională și internațională.

Din perspectivă academică, revista se constituie ca un caz de rezistență culturală prin literatură, afirmând o identitate literară regională, dar conectată la spațiul cultural românesc în ansamblu.

Presa literară din Transilvania are o tradiție solidă, păstrată prin publicații cu orientări și publicuri diferite. În acest context, Glasul Armadiei se distinge printr-un profil clar, dar compararea cu alte reviste oferă o perspectivă mai amplă asupra rolului său cultural.

În raport cu Steaua

Revista Steaua¹, apărută încă din 1949, are un profil literar și critic de orientare modernistă și postmodernă, deschisă experimentului artistic. Spre deosebire de aceasta, Glasul Armadiei se concentrează pe poezie clasică, memorialistică și interviuri, păstrând un cadru estetic tradițional. Diferența majoră rezidă în publicul țintă: Steaua se adresează cititorilor specializați și mediului universitar, în timp ce Glasul Armadiei are o vocație comunitară, adresându-se atât publicului cultivat, cât și membrilor activi ai Ligii Scriitorilor.

În raport cu Tribuna (Cluj-Napoca)

Tribuna², fondată în 1957, este o publicație cu acoperire națională și internațională, având o structură variată (literatură, artă, eseu, istorie). Dacă Tribuna mizează pe diversitatea tematică și pe conexiuni culturale internaționale de nivel academic, Glasul Armadiei se concentrează pe promovarea autorilor locali și a membrilor Ligii, cu inserții internaționale limitate, dar semnificative (ex. colaborarea cu Mihaela CD din Canada).

În raport cu Neuma (Cluj-Napoca)

Neuma³ este o revistă tânără (lansată în 2017) cu profil critic și literar divers, deschisă autorilor din toate generațiile și orientărilor estetice. Glasul Armadiei are în comun cu Neuma preocuparea pentru poezia clasică, dar se diferențiază prin accentul pe cronica de eveniment cultural și prin integrarea imnului Ligii Scriitorilor ca simbol de coeziune.

În raport cu reviste culturale regionale – Caiete Silvane (Zalău) și Discobolul (Alba Iulia)

Caiete Silvane⁴ combină literatura cu istoria locală, având o componentă puternică de recuperare a memoriei culturale, ceea ce o apropie de Glasul Armadiei.

Discobolul⁵ se axează pe eseu, critică literară și texte de autor cu deschidere națională și internațională, fiind mai puțin orientată spre cronica evenimentelor locale decât Glasul Armadiei.

Comparativ cu aceste publicații, Glasul Armadiei se definește prin:

Orientare estetică tradiționalistă – prioritate acordată poeziei clasice și portretelor literare.

Funcție comunitară – consolidarea rețelei Ligii Scriitorilor Români – Filiala Năsăud.

Arhivare a vieții literare locale – fiecare număr documentează evenimente și lansări de carte din zonă.

Deschidere selectivă către diaspora – integrarea autorilor români din afara granițelor ca parte a unei continuități culturale.

În contextul presei literare transilvănene, Glasul Armadiei ocupă o nișă bine definită, combinând rolul de cronică literară locală cu o misiune identitară de păstrare a valorilor tradiționale. Dacă Steaua și Tribuna reprezintă reviste de autoritate academică și deschidere globală, iar Neuma și Discobolul cultivă diversitatea estetică, Glasul Armadiei este un laborator cultural regional, unde literatura se întâlnește cu memoria comunitară și cu valorile spirituale.

Al. Florin Țene / UZPR

Președintele național al Ligii Scriitorilor Români

Membru al Academiei Americane-Române de Cultură și Știință
 

Bibliografie:

1. Steaua, revistă literară, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, 1949– prezent. 
2. Tribuna, revistă de cultură, Consiliul Județean Cluj, 1957–prezent.
3. Neuma, revistă de cultură, Editura Neuma, Cluj-Napoca, 2017–prezent. 
4. Caiete Silvane, revistă de cultură, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, Zalău, 2004–prezent. 
5. Discobolul, revistă de cultură, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Alba-Hunedoara, Alba Iulia, 1995–prezent.
6. Țene, Al. Florin. Contribuții la istoria Ligii Scriitorilor Români. Cluj-Napoca: Editura Napoca Star, 2022. 
7. Moisa, Gavril. „Dialog cu Al. Florin Țene”, Glasul Armadiei, nr. 11, Năsăud, 2025. 
8. Mititean, Ioan. „Aurica Someșan – profil literar”, Glasul Armadiei, nr. 11, 2025. 
9. Bădescu, Ilie. Estetica tradiției. București: Editura Academiei Române, 2019. 
10. Bălan, Mircea. „Criza presei literare în România contemporană”, Revista de Științe Politice și Culturale, nr. 4, 2021. 
11. Pop, Ionel. „Literatura în era digitală”, Anuarul Uniunii Scriitorilor, 2020. 
12. Georgescu, Al. „Revista literară între local și global”, Studii de cultură comparată, vol. III, 2023.