Bucuria de a trăi frumos!

În viaţă trebuie să ai o cauză, un ideal şi să laşi ceva în urma ta, deci să trăieşti frumos şi adevărat pentru că ce gândim, ce ştim sau ce credem este de mică importanţă. Ce facem este important. Vreme trece, vreme vine/ Toţi ne-om duce rând pe rând,/ Rămân fapte rele, bune,/ Mărturie peste timp!
Dascălul e ca o lumânare. O lumânare mare, aprinsă, răspândeşte lumină şi căldură în jur şi nu arde niciodată pentru sine, ci întotdeauna pentru ceilalţi. Lumânarea simbolizează, parafrazând pe sculptorul Corneliu Mircea Spătar, transfigurarea, arderea de sine, ceea ce reprezintă calea împlinirii şi desăvârşirii de sine.
Stau şi mă gândesc de multe ori la anii tinereţii şi-n faţa mea îmi apar multe colege de breaslă, care şi-au desăvârşit menirea lor pe acest pământ. Una dintre ele e şi d-na Ana (Nuţi) Pleşca din Susenii Bârgăului. Da, Nuţi Misti, cum o ştiam noi din şcoala pedagogică, despre ea este vorba. Nuţi s-a născut la 23 august 1945, com. Borşa de Cluj. După absolvirea Şcolii Pedagogice de şase ani din Cluj-Napoca, a lucrat ca dascăl de excepţie la Mureşeni (com. Tiha Bârgăului) şi apoi mai bine de 30 de ani la şcoala din Susenii Bârgăului, onorându-şi meseria cu sfinţenie. O femeie frumoasă, distinsă, smerită şi bună. Aristotel spunea: „Doar cei buni pot fi fericiţi şi doar cei virtuoşi pot fi buni”.
Pe d-na înv. Nuţi Pleşca este suficient să o priveşti. În ochii ei se citeşte seninătate şi blândeţe. Deşi încercată de greutăţi, pierzându-şi soţul de tânără, ea nu şi-a pierdut speranţa. Uneori a făcut eforturi uriaşe, dar a meritat. Are două fete licenţiate (Brânduşa şi Delia, care lucrează ca profesoare apreciat în Cluj-Napoca), are un nepot, care lucrează în AIT şi o nepoată absolventă de Conservator, la clasa de pian, care lucrează în Cipru. De altfel, cei trei nepoţi (două nepoate şi un nepot) sunt lumina ochilor ei, aşa cum i-au fost şi elevii. Şi-a onorat meseria respectând etica morală şi profesională. De aceea, mulţumirile n-au întârziat să apară. Are mulţi elevi cu care se mândreşte şi pe bună dreptate.
Nuţi Pleşca este o fiinţă caldă, vie şi, poate, într-un fel unică. Ea a cucerit viaţa prin seninătate, înţelegere şi fidelitate. Este, poate, o binecuvântare şi singurătatea pentru că te ajută să te cunoşti mai bine, să-ţi cunoşti adevăraţii prieteni, să discuţi cu tine şi să înţelegi rostul tău pe-acest pământ, să te apropii mai mult de Dumnezeu.
Ea şi acum, la 70 de ani, îşi continuă munca de apostolat, transformând-o în artă. În fiecare duminică şi la sărbători conduce corul Bisericii din Susenii Bârgăului la Sf. Liturghie. Este iubită şi preţuită de săteni, de colegi şi de foşti elevi. Într-un cuvânt, este un OM. Îşi împlineşte misiunea apostolică alături de preot.
De altfel, noi, dascălii înzestraţi cu har, cu vrere şi cu iubire de semeni am fost aleşi de Dumnezeu spre a împlini munca de apostolat cât trăim pe acest pământ. Şi ea ştie acest lucru.
Da, învăţătoarea Ana (Nuţi) Pleşca ştie să trăiască frumos şi adevărat şi să răspândească în jur lumină prin faptele sale.
De aceea am simţit nevoia să-i spun ceea ce cred despre ea şi să-i doresc acum, la vârsta înţelepciunii, multă sănătate, multe bucurii, linişte sufletească şi o viaţă lungă, lipsită de griji şi nevoi.
Colega de breaslă,
înv. Mariana Prigon