La ceas aniversar

„Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri
Şi niciodată n-or să vină iară”
M. Eminescu

Există momente în viaţă când simţi nevoia să fii înconjurat de prieteni, de colegi, de rudenii şi nu în ultimul rând de cei dragi ai casei. Un astfel de moment şi-a dorit şi a trăit învăţătoarea Şutu Tiberia din Tiha Bârgăului.
Graţie minunaţilor ei copii, pe care i-a crescut cu grijă, cu respect pentru părinţi şi cu frică de Dumnezeu,- Lorica, Dana şi Ioan - d-na Tiberia a reuşit să-şi sărbătorească cei şaptezeci de ani într-o atmosferă de basm. Căldură sufletească, gingăşie, prietenie adunate parcă toate la un loc, ca-ntr-un buchet aşa cum numai dascălii ştiu să se bucure şi să se aprecieze.
M-am numărat şi eu printre invitaţi şi m-am bucurat nespus văzând că cei prezenţi la eveniment au rămas la fel de tineri la suflet şi de frumoşi la chip ca odihinoară. Doar câteva fire argintii străjuiau la tâmple.
M-am întors în timp la anii tinereţii noastre, dar mi-am dat repede seama că fiecare vârstă are frumuseţea ei. La vârsta înţelepciunii ştim să considerăm fiecare zi o sărbătoare, deoarece viaţa este un dar de la Dumnezeu şi trebuie să o preţuim şi să o trăim frumos. Iată că d-na Tiberia a unit inimile dascălilor din generaţia ei la această aniversare deosebit de plăcută.
Învăţătoarea Şutu Tiberia face parte dintr-o generaţie pentru care şcoala a fost şi rămâne altarul sufletului nostru. De altfel, ea, înv. Şutu Tiberia, face parte din acei oameni pentru care înţelegerea, speranţa şi toleranţa faţă de cei din jur au fost cheia succesului. Constituie un model de dascăl şi de om care a respectat întreaga zestre de virtuţi ale părinţilor ei, fam. Tomoroga din Tureac, repere etice, părinţi cu foarte mult bun simţ.
D-na Tiberia este un om echilibrat şi distins, cu o voinţă demnă de invidiat. Dacă nu există voinţă nu poţi să-ţi păstrezi demnitatea şi ea a ştiut acest lucru. Şi-a respectat cu mare nobleţe meseria. A format caractere. A dălţuit în căuşul gândirii elevilor aflaţi la început de drum şi azi se bucură de un deosebit respect din partea lor. „O şcoală atât preţuieşte cât preţuiesc dascălii ei” – Simion Mehedinţi
Textul biblic spune: „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta ca să trăieşti mult şi bine pe pământ”.
Ei, Tiberiei i se potriveşte foarte bine acest conţinut deoarece şi-a purtat crucea vieţii cu demnitate, s-a împăcat cu orice situaţie. Este o luptătoare, şi-a respectat şi ajutat părinţii, şi-a îngrijit soacra timp de 11 ani, şi-a considerat copiii raza de soare a sufletului său şi acum se bucură de mare respect din partea propriilor copii, care o venerează şi o iubesc. Copiii fac ce văd. Şi ei, la rândul lor, – Lorica, Dana şi Ionuţ – sunt modele pentru societate, respectaţi şi apreciaţi.
În numele tuturor participanţilor îi dorim d-nei Tiberia viaţă lungă, multă sănătate, multe bucurii din partea celor care o înconjoară şi să rămână la fel de tânără.
Cu toată dragostea şi preţuirea, colega de breaslă, înv. Mariana Prigon
P.S. Rugăciune:
Ţi-am cerut, Doamne, prietenia celorlalţi ca să nu trăiesc singur.
Dar Tu mi-ai dat o inimă ca să-i iubesc pe toţi.
Am primit tot ceea ce nu nădăjduisem.
Sunt cel mai fericit dintre toţi oamenii.
Îţi mulţumesc, Doamne!