Codrişorul- emblemă a jocului românesc

Casa de Cultură a Sindicatelor Bistriţa este impli8ată într-o serie de proiecte menite să promoveze cultura din judeţ. Duminică ne-am întâlnit cu directorul Alexandru Câţcăuan, care este originar din satul Şendroia, la Agrieş, unde a fost unul dintre pionii acţiunii de promovare a cântecului şi jocului popular. Artiştii de la Codrişorul au organizat la Agrieş au regal al cântecului şi dansului. Alexandru Câţcăuan se află la directoratul Casei de Cultură a Sindicatelor de 23 de ani şi tot de ataţia ani este directorul Ansamblului folcloric „Codrişorul”, una dintre cele mai longevive şi valoroase formaţii folclorice din Nordul Transilvaniei. Anul acesta, atât Casa de Cultură cât şi ansamblul „Codrişorul” împlinesc 40 de ani , aniversare care va fi marcată prin lansarea a două monografii, una despre activitatea folclorică a Codrişorului, alta despre instituţia culturală. În toţi anii de manageriat Câţcăuan a adunat documente care acum vor fi redate în monografie ca un reper al actului artistic. „Ansamblul s-a înfiinţat în urmă cu 40 de ani din iniţiativa unor oameni cu suflet, coregraful Rusu Ioan Paşcu, apoi coregraful Tiberiu Danciu, care şi-au propus să menţină vie tradiţia populară în acest binecuvântat colţ de ţară românească. Succesele ansamblului au fost numeroase. De exemplu, toată lumea îşi aminteşte de distincţia «Colierul de aur» de la Dijon din 1985, cea mai înaltă distincţie oferită la cel mai mare festival Folcloric din Europa. Să nu uităm de turneele de la Moscova-Rusia din 1978 şi Sofia, Bulgaria din 1985, care au uimit o lume întreagă. Cred că în cei 40 de ani de activitate necontenită ansamblul s-a impus atât pe plan local, cât şi pe plan naţional şi internaţional, ca fiind una dintre cele mai valoroase formaţii folclorice din nordul Transilvaniei”, declară Alexandru Câţcăuan. La Agrieş, în coregrafia lui Traian Simionca au fost prezentate cele mai frumoase dansuri de pe Valea Şieului, a Someşului şi Maramureş.