Colegiul Național „George Coșbuc”, în ceas de sărbătoare

Colegiul Național „George Coșbuc” a aniversat 154 de ani, păstrând, în tot acest timp viu spiritul şcolii, prin tinerețea conducerii și a corpului didactic și mai ales tinerețea bobocilor de clasa a IX-a, intrați de curând în Colegiu. A deschis festivitatea directorul Cârcu Anca – profesor de matematică; au vorbit despre istoria acestei instituții profesorii: dr Gh. Pleș, Ioan Seni, Floarea Vaida – cu un documentar power point, Romulus Berceni; au moderat activitatea profesorii: Camelia Berceni – director educativ, Adrian Pavelea – director adjunct și liceanul Ioan Pop (12C). A urmat spectacolul artistic prezentat de elevii școlii și elevii oaspeți de la Dej, susținuți de profesorii Dariu Comes, Nicolae Buzilă, Leon Scridon, Gabriel Nechiti. Preşedintele ASTRA, Ioan Seni, a oferit cartea absolventului din 1956, Sorin Emilian Leucuța – ajuns farmacist de talie internațională, directorului Cârcu Anca pentru Biblioteca Colegiului. În cuvântul său a legat istoria Năsăudului de istoria Transilvaniei și mai ales de istoria Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA, nuanțând reușitele românilor ardeleni în timpul liberalismului habsburgic (1860-1867): în 1861 – s-a înființat ASTRA prin care românii s-au afirmat între popoarele europene prin cultură, păstrându-și și protejându-și tradițiile, limba pe care au moștenit-o, istoria neîntreruptă pe plaiurile în care s-au născut, credința statornică în Dumnezeu..; în perioada 1861-1876 s-a înființat și afirmat Districtul autonom al Năsăudului condus de juristul Alexandru Bohățel; în 1863 – s-a înființat Gimnaziul Grăniceresc în care s-au format în cei peste 154 de ani, mii de elevi, ajunși să lucreze la maturitate în funcții prestigioase, atât în ținutul năsăudean, cât și-n țară sau înafara ei; în 1866 – inființarea Societății Literare Române, devenită în 1879 Academia Română și în care Țara Năsăudului are peste 21 de academicieni, din care 17 au absolvit fostul Gimnaziu Grăniceresc, reprezentând domeniul literar-filologic, științific, bisericesc...; Desființată de comuniști în 1947, ASTRA și-a reluat activitatea în 1990, luând ca model statutele și faptele ASTREI veterane (1861-1947), experiența și performanțele astriștilor întâistătători. În ținutul năsăudean ASTRA veterană s-a creat prin voința profesorilor din Gimnaziul Grăniceresc (1881), avându-i ca președinți pe profesorii Constantin Moisil (Istorie), Dr Paul Tanco (Matematică), Ioan Pecurariu (Lb. română), Iuliu Moisil (Științele naturii). ASTRA rediviva a pornit tot din această unitate școlară, în 1990, prin prof. Ioan Seni (Istorie), susținut de Cercul ASTRA din Liceu în care activau membrii fondatori Grigore Găzdac (fost director), Octavean Ruleanu (fost prof. de lb. română), Adriana Lupoaie (director), Viorel Pălăgeșiu, Grigore Marțian, Ioan Lăpușneanu, Ana Vaida, Gh. Pleș, Livia Pleș, Lucian Prahase, Lucian Bichigean, Gavrilă Tomi, Emil Nistor, Romulus Berceni, Simona Costea, Dana Pardanschi, Ioan Ani, Floare Vaida, Paula Burdeț, Dorel Coc ș.m.a. Liceul năsăudean, cu profesorii și elevii lui (devenit Colegiul Național „George Coșbuc”) a găzduit 4 adunări generale de talie națională, în: 1870, 1893, 1991, 2010; Președintele actual al ASTREI (1992-prezent) este un fost elev al acestui liceu: prof. univ. dr. Dumitru Acu din Rebrișoara; Delegați ai ASTREI năsăudene au participat la toate adunările ASTREI pe plan național, în diferite orașe ale țării; Mulți dintre profesorii astriști din liceu au contribuit la editarea Dicționarului culturii pentru Țara Năsăudului (2009), la dezvelirea monumentelor, busturilor și plăcilor dedicate unor personalități locale sau de talie națională... Centenarul 1918-2018 ne așteaptă... Dispariția ASTREI din Colegiu ar fi o mare pierdere și o mare greșeală, atât în dauna școlii, cât și a ținutului... Îmi doresc ca acest liceu să rămână veșnic un reper de elită în școala și cultura românească, să fie mereu o șansă pentru generațiile următoare, să rămână un reper viu al ASTREI rediviva. Doamne ajută. „Răul acolo învinge unde oamenii buni stau deoparte, nu se implică sau nu fac nimic” (Edmund Burke)
În anul 1863 la data de 4 octombrie se înfiinţa Gimnaziul din Năsăud, cu predare în limba română, al patrulea din Transilvania, după cele de la Blaj (1754), Beiuş (1828) şi Braşov (1850). În cei peste 144 de ani de existenţă, rând pe rând gimnaziu şi-a schimbat denumirea, astăzi funcţionând sub titulatura de: Colegiul Naţional „George Coşbuc”. În anul 1870 a luat fiinţă, în cadrul gimnaziului, Societatea Virtus Romana Rediviva şi curând după aceea, a apărut Revista Muza Someşană, unde şi-a publicat primele poezii George Coşbuc. Clădirea a fost edificată, între anii 1882-1888, de către arhitectul Paul Răzvan din Arad, după planurile arhitectului clujean Friedrich Maetz.
La 2 ianuarie 1919 Gimnaziul devine Liceul Român Grăniceresc din Năsăud; în anul 1921, Liceul primeşte numele de Liceul Grăniceresc „George Coşbuc”, iar din anul 1998 poartă denumirea de Liceul „George Coşbuc”, iar în prezent poartă numele Colegiul Naţional „George Coşbuc”. În faţa edificiului se află bustul poetului George Coşbuc, dezvelit în anul 1956, opera sculptorului Cornel Medrea. În prezent educaţia şi formarea profesională este oferită de cadre didactice calificate, unui număr de peste 800 elevi, în cadrul acestuia funcţionând şi o Şcoală de Aplicaţie, unde elevii de la profilul pedagogic al colegiului efectuează practica pedagogică, aceştia devenind viitorii dascăli. În prezent profilul liceului este real (matematică-informatică, ştiinţe ale naturii) şi uman (filologie, pedagogie).