Colegiul Național ”George Coșbuc” Năsăud, la 162 de ani, mereu tânăr! La mulți ani elevilor, dascălilor și absolvenților!

La 4 octombrie, în fiecare an, Colegiul Național „George Coșbuc” Năsăud arată mereu tânăr și din ce în ce cu o experiență tot mai bogată, bazată pe performanțele elevilor și profesionalismul dascălilor.

În perioada scurtă de liberalism, 1860-1867, năsăudenii au știut să valorifice la maxim acești ani, căci în 1861 își creau Districtul autonom prin care demonstrau lumii că și românii se pot guverna singuri, creindu-și instituțiile administrative, de justiție, educative sau de sănătate, rămânând un bun exemplu pentru toate deceniile până astăzi. În 1863 își creau Gimnaziul, cu predare în limba română, prin învoirea celor 44 de comune grănicerești care i-au asigurat existența oferind burse elevilor și salarii profesorilor. Tot în acești ani Vasile Nașcu, aflat la Viena, reușea să scoată fondurile grănicerești de sub autoritatea statului austriac pentru a fi folosite de năsăudeni în interesul ținutului. În 1861 se crea ASTRA la Sibiu fiind singura și cea mai puternică societate culturală prin care românii își asigurau emanciparea, inclusiv cea economică. Deabea după 6 ani, în 1866 se crea și Academia Română, iar printre fondatorii ei se aflau și liderii ASTREI – Timotei Cipariu și George Barițiu. Din 1867 pentru românii ardeleni urma etapa stăpânirii austro-ungare care va lua sfârșit după Primul Război Mondial, când s-au destrămat patru imperii – german, austro-ungar, otoman și țarist. În locul lor s-au creat state libere și independente, prilej bun și pentru românii din Basarabia, Bucovina și Transilvania de a se uni cu România pe cale democratică, prin hotărâri de adunări naționale, cum au fost cele de la Alba Iulia, Cernăuți sau Chișinău. Prin ASTRA românii s-au emancipat cultural și economic, iar visul lor s-a împlinit – unirea tuturor românilor și crearea statului unitar România Mare.

Prin ASTRA și ACADEMIA Română profesorii acestui Gimnaziu, cea mai puternică elită intelectuală la nivelul comunității, reușeau obiective deosebite: educația românilor, cultivarea limbii române, cercetarea istorică, păstrarea și valorificarea documentelor în arhive, promovarea literaturii naționale, progresul economic și social al neamului românesc, păstrarea credinței creștine, afirmarea națiunii române între națiunile europene...

Au scris despre academicienii năsăudeni: Teodor Tanco în Virtus Romana Rediviva – 7 vol., Ironim Marțian în Almanahul VRR Cluj-Napoca, Radu Sârbu în Plaiuri Năsăudene, Olga Lucuța în Curierul Năsăudean, Gh. Pleș în „Monografia CN„GC”, Ioan Seni în volumul „Academia Română la 150 de ani (1866-2016). Academicienii năsăudeni” etc.

În LITERE s-au afirmat Simeon Florea Marian – folclorist, George Coșbuc - poet, Liviu Rebreanu - scriitor, Emil Isac - poet, Nicolae Drăganu - filolog, Sever Pop - lingvist; în ȘTIINȚE: istoricii Constantin C. Moisil – profesor, numismat, Iulian Marțian – ofițer, istoric, Dumitru Protase – profesor universitar; ierarhi bisericești: Miron Cristea - patriarh și Nicolae Bălan - mitropolit; profesori, publiciști: Virgil Șotropa, Iuliu Moisil; în ȘT. NATURII: Iuliu Prodan profesor, botanist, Tiberiu Morariu - geograf, Augustin Vancea - inginer, Leon Daniello - medic.

Cum au ajuns academicieni elevii acestui Gimnaziu? Prin Burse din Fondurile grănicerești, atât în Gimnaziu, cât și la Universditățile din țară sau dinafara țării... Prin Profesorii pe care i-au avut și care erau adevărate somități în materie, cu doctorate luate la Gratz, Munchen, Viena, Budapesta sau chiar în țară.... Probitatea lor profesională se oglindea în progresele elevilor lor... și nu era puțin lucru să transformi copiii de plugari în veritabile elite ale vremii... Câțiva dintre ei: Grigore Pletosu, Maxim Pop, Artemiu Publiu Alexi, Paul Tanco, Ioan Ciocan, Vasile Bichigean, Emil Domide, Ioan Păcurariu, Mihai Lipan, Aurel Șorobetea... Prin sârguința și efortul strălucit al elevilor din acest liceu, prin stăruința și susținerea părinților...

Încă alți patru absolvenți ai altor școli năsăudene au fost primiți în Academia Română: filologul Grigore Silași - Beclean, gazetarul Iacob Mureșanu – Rebrișoara, botanistul Florian Porcius - Rodna și juristul Tudor Drăganu - Năsăud. În total = 21 de academicieni năsăudeni.

Gimnaziul Năsăudean a găzduit evenimente extraordinare din viața orașului: 1) La 21 aug 1881 s-a înființat Desp. Astra Năsăud. Profesorii din Gimnaziu dominau Comitetul: C-tin Moisil – președinte, Grigore Pletosu – secretar, Octav Barițiu – casier, Gavril Scridon – controlor, Ioan Ciocan și Paul Tanco - membri; 2) Adunarea ASTREI din 22-23 oct 1893; 3) Adunarea de reînființare a Desp. Năsăud 1990; 4) Adun. Astrei din oct 1991; 5) Adun. Astrei din 2010 din care a rezultat un volum de peste 650 pag cu lucrări susținute de delegați; 6) Adunările Desp. Năsăud din anii 1990, 1999, 2001, 2008, 2009 când a fost lansat și Dicționarul culturii și civilizației populare din Țara Năsăudului. Alte aniversări, lansări de carte, conferințe, întâlniri cu copii din Basarabia, concursul interdisciplinar „Dr Paul Tanco”, 16 ediții, Gh Pleș; premiile Astrei pentru media anuală cea mai mare la sfârșit de an școlar...

Câțíva profesori ai CN„GC”au onorat ASTRA prin funcția de președinte: Paul Tanco – 1901-1905, Ioan Pecurariu – 1909-1930, Iuliu Moisil –1934-1944, Aurel Șorobetea –1945-1947, Ioan Seni – 1990-2020/ 30 de ani, lăsând orașului un sediu al ASTREI cu Galeria academicienilor năsăudeni; Un Dicționar al culturii și civilizației populare Țara Năsăudului, vol. I, Un volum monografic al ASTREI Năsăud Rediviva pe un sfert de veac, Plăcile pentru academicienii Virgil Șotropa, Iuliu Moisil, Iulian Marțian, pentru grănicerii năsăudeni/ la Muzeul Grăniceresc, pentru astriștii năsăudeni/ la Jandarmerie și pentru meseriașii năsăudeni/ la Complexul Munca Colectivă).  Însoțindu-l pe Dr Gh Traian Dascăl, prin ASTRA au fost dezvelite busturi academicienilor: Nicolae Drăganu la Zagra, Liviu Rebreanu la Beclean și Ilva Mare, Sever Pop la Poiana Ilvei și George Coșbuc la Cristeștii Ciceului, iar cu prof. univ. dr. Ironim Marțian și prof. Grigore Marțian, la Mintiu, lui Iulian Marțian.

O galerie a academicienilor năsăudeni s-ar putea construi în Parcul Unirii din centrul orașului cu busturi cioplite din piatră în cadrul unei tabere de vară a sculptorilor din țară sau din străinătate.

Cu profesorii din Colegiu ne-am implicat în apărarea valorilor năsăudene folosind ASTRA ca pe un mijloc al succesului, fără zgomot și cu modestie. Astăzi ne pândesc multe pericole: ura între indivizi, indiferentismul, minciuna, răsturnarea sistemului de valori, ipocrizia, calomnia, denigrarea, defăimarea, pesimismul, egoismul, servilismul... Sper ca profesorii din Colegiu să nu fie contaminați vreodată de astfel de vicii. ASTRA rămâne o soluție, o oportunitate în fiecare etapă istorică. Trebuie doar curaj și voință, căci iată ce spunea academicianul năsăudean Nicolae Drăganu despre ASTRA: „ASTRA este poarta prin care Academia Română coboară spre mase iar acestea urcă spre adevărata cultură”. Președintele Academiei Române Ioan Aurel Pop a demonstrat la Năsăud prin ASTRA acest adevăr, în anul Centenarului 2018.

Împresii ale unor absolvenți ajunși academicieni: Nicolae Drăganu: „Am petrecut la Năsăud 22 de ani din viață, fără îndoială cei mai frumoși. Am fost elev al liceului, 13 ani profesor al lui, iar 4 ani bursier al Fondurilor la universitate. Astfel pot spune că Năsăudului îi datoresc, direct ori indirect, toată pregătirea pentru viață”; Iuliu Moisil: „Liceul din Năsăud a fost o mare binefacere pentru poporul din ținutul grăniceresc, ca și din partea de nord a Ardealului”; Liviu Rebreanu: „Liceul din Năsăud ... a fost dintotdeauna și, mai ales, în zilele grele, o cetate de românism dinamic și un focar de cultură românească. De aceea, aproape toți bărbații de seamă din Transilvania s-au mândrit a fi fost, măcar vremelnic, elevi ai liceului năsăudean”.

Cu ocazia Sărbătorii Liceului la 4 oct. s-au editat cărți sau volume dedicate acestei instituții: Istoria școalelor năsăudene, în 1913, scrisă de profesorii Virgil Șotropa și Nicolae Drăganu, o Micromonografie în 1988, susținută de directorul Gh. Pleș.., Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013), editată prin efortul directorului Dorel Coc (peste 550 de pagini). După împlinirea a 150 de ani ai Colegiului (2013), profesorul Gh Pleș a editat trei volume monografice despre Școlile Năsăudului (1635-2015), începând cu vol. I în 2015 și finalizate în anul 2017, când lucrarea a fost analizată și ulterior premiată de Academia Română cu premiul „Constantin Rădulescu-Motru” (12 dec. 2019).  Premiul Academiei „Năsturel Herescu” l-au primit alți absolvenți ai acestui Colegiu: Simion Florea Marian, 1884, pentru Omitologia populară română, George Coșbuc, 1897, pentru traducerea operei Eneida de Homer, Liviu Rebreanu, 1920, pentru romanul „Ion”; Dr Vasile Scurtu, 1966, premiul „Timotei Cipariu” pentru Termenii de înrudire în limba română), Tudor Drăganu, 1972, premiul „Simion Bărnuțiu” pentru Actele administrative și faptele asimilate lor supuse controlului judecătoresc potrivit Legii nr 1/1967”, Dumitru Protase, 1974, premiul „Vasile Pârvan”, pentru Problema continuității în Dacia în lumina arheologiei și numismaticii, Alexandru Husar, 1988, premiul „Bogdan Petriceicu Hașdeu” pentru Metapoetica); Premiul „George Barițiu” îl primește Teodor Tanco, 1993, pentru Sociologia dreptului în opera lui Eugeniu Speranția și Fica Mirela Andrei Popa, 2008, pentru volumul La marginea Imperiului. Vicariatul greco-catolic al Rodnei.

Directorii de după anul 1989 - Adriana Lupoaie, Gh. Pleș, Dorel Coc, Ioan Tebieș, Anca Cârcu și Steluța Reghina Vâju au susținut, respectiv susțin la cote înalte performanțele acestei unități școlare, sporindu-i imaginea de școală elitistă, atât prin calitatea dascălilor bine pregătiți profesional, cât și al elevilor silitori și interesați de înalta performanță.

*** 

Despre manifestările bogate din acest an, organizate de renumitul colegiu, dar și alte foruri, vom reveni în edițiile viitoare!