Prof. Ioan Seni: Un început de octombrie 2023 bogat, sub semnul ASTREI

În 4 oct. eram invitat la sărbătoarea înființării Gimnaziului Grăniceresc, azi Colegiul Național „George Coșbuc” în care am lucrat ca professor de istorie 25 de ani (1985-2010) și de unde m-am și pensionat. La cei 160 de ani pe care i-a împlinit Liceul în acest an, am admirat cele mai recente performanțe ale Școlii, enunțate de distinsa directoare Steluța Vâju în cuvântul de deschidere, am admirat corul școlii dirijat de profesorul Cornel Pop jr, am admirat discursurile deosebite ale viceprimarului Marius Bodea, ale inspectorului general Cristian Nicula, ale profesorului universitar dr. Ioan Albulesccu – director al Extensiei Năsăud a UBB Cluj-Napoca, al conf. univ. habil. dr. Horațiu Catalano, al col. dr. Vasile Tutula, am admirat premierea profesorilor voluntari din Colegiu, am admirat premierea numeroșilor elevi care s-au afirmat în olimpiadele școlare din anul precedent. M-a încântat programul artistic de poezie și cântec năsăudean prezentat de elevii talentați ai școlii. În spiciul meu am evidențiat rolul acestei școli de la înființare (4 oct 1863) și până astăzi, în relațiile ei cu ASTRA, înființată în 1861 și Academia Română (1866). Profesorii - membri ai ASTREI, ai acestui liceu au găzduit adunările ASTREI la nivel național din anii 1870, 1893, 1991, 2010, au înființat în 21 aug 1881 filiala Despărțământului Năsăud având importante funcții în comitetul acestuia: președinte – C-tin Moisil, Grigore Pletosu – secretar, Octav Barițiu – casier, Gavril Scridon – controlor, Ioan Ciocan și Paul Tanco – membri în comitet. Au găzduit majoritatea adunărilor Despărțământului, inclusiv cele de după 1989, din anii 1990, 1999, 2001, 2008 și 2009, când a fost lansat și Dictionarul culturii și civilizației populare din Țara Năsăudului, vol. I, editura Napoca Star, coordonat de prof. Ioan Seni. Mulți dintre președinții Desp. Năsăud au fost aleși dintre profesorii acestui liceu: C-tin Moisil (1881-1892), Paul Tanco (1901-1905), Ioan Pecurariu (1910-1930), Iuliu Moisil (1934-1944), Aurel Șorobetea (1945-1947), Ioan Seni (1990-2020). Alte numeroase aniversări, lansări de carte sau conferințe au fost organizate de profesorii liceului, inclusiv întâlnirile cu diverși scriitori sau intelectuali de înaltă ținută artistică sau științifică, cu copii din Basarabia, cu elevi participanți la Concursul interdisciplinar „Dr Paul Tanco”… ASTRA a fost folosită ca un mijloc al succesului, al imaginii ziditoare, fără zgomot și cu modestie. Nu întâmplător academicianul Nicolae Drăganu preciza: „ASTRA este poarta prin care Academia Română coboară spre mase iar acestea urcă spre adevărata cultură”.

Prin bazele științifice sau literare puse în Gimnaziul Grăniceresc (actualul Colegiu), zeci de mii de foști elevi ai acestei școli au reușit în cei 160 de ani să-și asigure o carieră onorabilă de ingineri, medici, profesori, juriști, ofițeri, economiști și alte profesii, iar 17 dintre ei să onoreze Academia Română prin prestigioasa lor profesie: În LITERE: Simeon Florea Marian – folclorist, George Coșbuc - poet, Liviu Rebreanu - scriitor, Emil Isac - poet, Nicolae Drăganu - filolog, Sever Pop - lingvist; în ȘTIINȚE: istoricii Constantin C. Moisil – profesor, numismat, Iulian Marțian – ofițer, istoric, Dumitru Protase – profesor universitar, istoric; ierarhi bisericești: Miron Cristea - patriarh și Nicolae Bălan - mitropolit; profesori, publiciști: Virgil Șotropa, Iuliu Moisil; în ȘT. NATURII: Iuliu Prodan profesor, botanist, Tiberiu Morariu – prof. universitar, geograf, Augustin Vancea - inginer, Leon Daniello - medic. Dar Năsăudul mai are 4 academicieni care au absolvit alte școli, înainte de a se înființa Gimnaziul Grăniceresc: filologul Grigore Silași – din Beclean, gazetarul Iacob Mureșanu – Rebrișoara, botanistul Florian Porcius - Rodna și juristul Tudor Drăganu - Năsăud. În total Năsăudul are 21 de academicieni. Nu întâmplător Liviu Rebreanu se lăuda cu liceul absolvit: „Liceul din Năsăud ... a fost dintotdeauna și, mai ales, în zilele grele, o cetate de românism dinamic și un focar de cultură românească. De aceea, aproape toți bărbații de seamă din Transilvania s-au mândrit a fi fost, măcar vremelnic, elevi ai liceului năsăudean”. Academicianul Iuliu Moisil era la fel de mândru: „Liceul din Năsăud a fost o mare binefacere pentru poporul din ținutul grăniceresc, ca și din partea de nord a Ardealului”. Unii dintre academicienii năsăudeni au fost premiați de Academia Română: Simion Florea Marian, George Coșbuc și Liviu Rebreanu cu premiul „Năsturel Herescu”, Tudor Drăganu cu premiul „Simion Bărnuțiu”, Dumitru Protase cu premiul „Vasile Pârvan”, iar alți intelectuali năsăudeni valoroși, fără să fii fost membri în Academie, au primit alte premii academice, pentru valoarea lor: profesorul Vasile Scurtu – premiul „Timotei Cipariu”, Alexandru Husar – premiul „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, scriitorul Teodor Tanco și istoricul Fica Mirela Andrei Popa – premiul „George Barițiu”. Performanțele acestui Colegiu fac și astăzi din această instituție educativă o unitate școlară elitistă, argumentând că „Știința este putere, iar cultura e cheia fericirii popoarelor”. De aceea la fiecare dată de 4 octombrie acestei unități școlare i se urează ani mulți cu bucurii și noi performanțe, iar instituția arată mereu tânără prin rezultatele beneficiarilor ei.

În zilele de 6-8 oct 2023 eram invitat la Vălenii de Munte pentru o sesiune științifică de comunicări, prilej de a vizita Muzeul „Nicolae Iorga” și Spitalul ctitorit de Regina Maria. Sesiunea a fost deschisă de președintele fundației – istoricul Traian Tr Cepoiu care-n final îl prezintă pe Marele Suveran Maestru al Ordinului Teuton al României – Excelența Sa pr. Daniel Șmuc din București. Din Cuvântul Domniei Sale aflam că Ordinul Teuton din România este un Ordin nou și promovează salvarea bunului simț, a onoarei și demnității umane. Teutonii au stat în spațiul românesc între anii 1221-1225, dar au fost alungați și s-au stabilit în Polonia unde și-au dovedit adevărata forță de creație, lăsând urme admirabile în cultura poloneză. Se pot înscrie în acest Ordin oamenii cu bun simț, demni și onești în relația lor cu interesele românești. Au fost lansate mai multe cărți deosebit de valoroase, prezentate de col. r. Cornel Țucă/ Timișoara, referitoare la Depozitul Central de Arhivă, la Casa Regală a României în cronici neoficiale, vol. 5 și 6, la Armata română în Ungaria (1916-1920), la Operațiunile grupului „Oriental” slovac și legătura sa cu Grupul de Nord Român – 1919. Președintele Traian Tr Cepoiu a prezentat Anuarul Fundației pe anul 2022 și care cuprinde studii referitoare la Constituția din 1923 (Centenar în 2023) – C-tin Cheramidoglu/ Constanța; Încoronarea din 1922 – Traian Tr Cepoiu/ Cerașu, Prahova; Operații militare în Primul Război Mondial – col. r. Cristian Profirescu/ Mâneciu, Prahova; Tratatul de Pace de la Trianon – Gh Calcan/ Ploiești; Dezertarea colonelului Alex. Dimitrie Sturza – Felicia și Cornel Țucă/ Timișoara; Evoluția ASTREI – prof. univ. dr. Mioara Bud/ Sibiu; Adunarea ASTREI din 1893 de la Năsăud, 130 de ani – prof. Ioan Seni/ Năsăud; Situația minorităților din România întregită – prof. Ilie Mare/ Ilva Mică, BN; Evadări aeriene din România (1943-1989) – Mihai Axante/ ofițer de aviație; Majoritatea lucrărilor au fost dezbătute în cadrul sesiunii de comunicări. Conducerea Fundației a decis ca volumul ce se va edita în anul 2024 să cuprindă articolele publicate de prof. Ioan Seni/ Năsăud, în calitate de președinte al Desp. ASTRA Năsăud timp de 30 de ani (1990-2020).

La invitațía președintelui ASTRA Blaj – ing. Ioan Mihălțan, participam la Ziua Școlii Ardelene, ediția a III-a (11 oct. 2023) împreună cu ing. Ștefan Ghioc și bibliotecara Sabina Gălan/ ASTRA Ilva Mare. Cu acest prilej am vizitat Catedrala gr-catolică din Blaj, Complexul Monahal gr-catolic, Câmpia Libertății cu toate monumentele pașoptiste, Crucea lui Avram Iancu, parcul central înțesat cu monumente ale personalităților blăjene. După vernisarea expozițiilor de carte ale Bibliotecilor Județeană Alba și Municipală Blaj, rând pe rând, prezentați de bibliotecara Felicia Colda din Blaj au fost audiați vicarul gr-catolic Liviu Ursu, viceprimarul Livia Mureșan, managerul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba – Silvan Stâncel, profesorul univ. dr. Ion Buzași cu expunerea: Ziua Școlii Ardelene; președintele Academiei Române Ioan Aurel Pop: Lucian Blaga despre Școala Ardeleană (online); scriitorul Eugeniu Nistor: Gândirea iluministă transilvană în viziunea lui Lucian Blaga; Vasile George Dâncu: Gândirea românească în Transilvania în  sec. al XVIII-lea de Lucian Blaga; prof. univ. dr. Cornel Tatai-Baltă despre cartea lui Ioan Mihălțan, Coordonate economice blăjene, despre care a vorbit și autorul, cu extindere la activitățile astriștilor blăjeni; Un recital select au susținut soprana Daniela Vlădescu și pianistul Ovidiu Pârjol. Un public mai mult decât numeros, prezent la Palatul Culturii din Blaj s-a bucurat din plin de spiciurile sau conferințele audiate, după care a fost invitat la degustarea produselor unei toamne bogate, de pe colinele Blajului. Astriștii din Blaj și Alba Iulia sunt bucuroși să se revadă cât de curând și cu ceilalți astriști năsăudeni.

În 12 oct. participam la sesiunea de toamnă a Societății „Virtus Romana Rediviva” din Cluj-Napoca fiind invitați de conducerea societății, col. Ioan Cârcu și col. dr. Vasile Tutula. A fost prezentat Programul manifestării și oaspeții prezenți, de către col. Vasile Măgerușan. Un cuvânt ales a avut președintele executiv al Societății VRR, Gl. Mr. Dr. Dorin Blaiu, apoi, col. r. Ioan Cârcu a distribuit Diplome de merit pentru cei implicați în susținerea activităților Societății VRR. Între astriștii năsăudeni care au primit această diplomă și revista se numără: col. r. Ioan Boțan, ec. Floarea Pleș, familia Lucreția și Ioan Mititean, dir. Steluța Vâju, dir. adj. Anca Mariana Cârcu, Macedon Tofeni - Salva, prof. Mircea Daroși - Nepos, prof. Romulus Berceni, prof. Floarea Vaida și prof. Ioan Seni. La activitate au fost prezenți și reprezentanții Societății Cultul Eroilor din Bistrița: col. r. Gh. Tanco, col. r. Ioan Cordovan, col. r. Marian Dospina. A fost audiat cu mare atenție spiciul fostului ambasador al României la Vatican – Excelența Sa prof. univ. dr. Liviu Zăpârțan, care s-a referit atât la rolul Vaticanului și al Bisericii Catolice în relațiile internaționale, cât și la locul României în cadrul acestor relații. Invitat la cuvânt, profesorul Ioan Seni s-a referit la colaborarea fructuoasă dintre Desp. ASTRA Năsăud și Societatea VRR din Cluj-Napoca, la cei 160 de ani pe care-i împlinește în acest an Colegiul Național „George Coșbuc”, și la cei 130 de ani de la Adunarea ASTREI găzduită de astriștii năsăudeni în 22-23 oct. 1893. Col. dr. Vasile Tutula a prezentat cărțile care s-au tipărit recent precum și revista Societății – Almanahul cultural-științific „VRR”, nr. 24-25 pe anii 2022-2023, almanah în care sunt prezentate: noua structură a conducerii VRR după alegeri, Programul anual de activități, alte materiale semnate de Gl. mr. dr. Dorin Blaiu, de prof. Ioan Seni, col. dr. Vasile Șt Tutula, Gl. mr. Conf. univ. dr. Ioan Manci, de prof. univ. em. dr. Ironim Marțian, col. r. Ioan Cârcu, col. r. Vasile Măgerușan, prof. Rodica Fercana, de col. r. Ioan Cordovan, col. r. Gh. Tanco, prof. Mircea Daroși, Iulian Patca, Leon-Iosif Grapini, Floarea Pleș, Dinu Virgil, Adrian Zeti, col. r. Ioan Gaftone, înv. Aurica Someșan, prof. Paraschiva Cărbunar, de ing. Valeri Toderici, Raveca Vlașin, Zamfira Toderici, Icu Crăciun, Aurelia Rînjea, finalizându-se cu numeroase poze reprezentând reviste și cărțile sosite la redacție. A cântat sublim artista Ioana Roman, folosind un repertoriu ales, adecvat Ardealului. Discuțiile cu familia Rodica și Gh. Petrescu, cu Gl mr Blaiu, cu Excelența Sa, ambasadorul Liviu Zăpârțan,  cu prof. Veturia Marțian, familia Măgerușan, familia Raveca și Ioan Cârcu, familia Tutula, Daniel Sîrbu ș.a. au deschis noi perspective de colaborare...

La venirea spre casă am poposit câteva clipe la Centrul Militar Dej unde ASTRA Dejeană – președinte ec. dr. Radu Gavrilă, vernisa expoziția de pictură a astristului năsăudean Nechita Bumbu. Era o expoziție de tablouri selectate dintr-o colecție de alte câteva sute rămase acasă, dar vizitate zilnic de către iubitorii de artă și de frumos. Colecția „Pictorului verde” a fost vizitată ani de zile de copiii din Basarabia prezenți în ținutul năsăudean în cadrul Taberei „Acasă la noi”, a fost vernisată la adunările Desp. Năsăud cu ocazia adunărilor anuale. La Dej, a fost însoțită și de un recital de poezie prezentat de asatriștii localnici la care s-a alăturat și profesorul scriitor Mircea Daroși. Felicitări celor implicați...

M-a bucurat mult apetitul amicului meu Ștefan Ghioc de a se întreține îndeaproape cu personalitățile marcante pe care am avut norocul să le întâlnim în aceste deplasări: Marele Suveran Maestru al Ordinului Teuton al României – Excelența Sa pr. Daniel Șmuc din București și istoricul Traian Tr Cepoiu – la Vălenii de Munte; universitarul Cornel Tatai-Baltă și ceilalți astriști - la Blaj, Excelența Sa ambasadorul României la Vatican – universitarul Liviu Zăpârțan și alți astriști sau vrriști - la Cluj-Napoca...

Prof. Ioan Seni,

președinte de onoare

al Desp. ASTRA Năsăud