Cristina Rusu: Obiceiuri ...trăznite de Anul Nou

ANUL NOU este marcat diferit pe Glob, în funcţie de caracteristicile culturale ale fiecărei ţări, dar mai ales de tradiţiile vechi de secole, sau deopotrivă, mai recente, prin care oamenii speră să alunge răul din anul ce a trecut şi să atragă prosperitatea şi fericirea în Noul An. Unele dintre tradiţiile de la cumpăna anilor, îmbracă însă forme dintre cele mai ciudate.
Astfel, chilienii din oraşul Talca, sărbătoresc în cimitir, din anul 1995, alături de rudele trecute în nefiinţă, crezând că în acest fel vor avea noroc în anul care vine. Cimitirul se deschide la ora 11 noaptea, iar localnicii vin cu scaune de acasă fiind aşteptaţi într-o atmosferă festivă, cu lumini fade şi muzică simfonică.
În Danemarca, vecinii şi prietenii sunt uraţi ....cu farfurii pe care le spargi la uşa acestora, familia care are cea mai mare grămadă de cioburi are cei mai mulţi prieteni şi va avea cel mai mult noroc în anul care vine. Tot danezii, intra in noul an sărind de pe un scaun la miezul noptii pentru a alunca spiritele rele; cu cât saltul este mai mare cu atât persoana va avea un an mai bun.
Columbienii şi mexicanii se plimbă în jurul locuinţei cu un geamantan gol, ca să călătorească din plin în anul ce vine, portoricanii spală vechiul an, aruncând apă pe fereastră şi făcând curăţenie în toată casa, iar în Peru, localnicii organizează lupte de box cu vecinii, pentru a lăsa certurile şi duşmăniile în noul an.
În Belarus, fetele nemăritate se adună în grupuri şi iau în mână boabe de porumb cu care ademenesc un cocoş. Potrivit tradiţiei, fetei căreia îi dă târcoale cocoşul se va mărita negreşit în noul an. În Vietnam, se crede că, în fiecare casă stă un zeu, care în ziua Anului Nou se duce la cer, pentru a spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei.. Acest zeu, călătoreşte la cer pe un crap, de aceea, vietnamezii cumpără de Anul Nou un crap viu la care îi dau apoi, drumul în rîu.
Japonezii cred că omul este capabil să facă 108 păcate de-a lungul vieţii, de aceea clopotele bat la miezul nopţii de 108 ori, pentru a alunga păcatele şi a purifica sufletele. După ce clopotele se opresc, oamenii încep să râdă, deoarece consideră că râsul alungă spiritele rele
Femeile din Argentina poartă lenjerie intimă roz, care se crede că atrage iubirea, iar la miezul nopţii ridică piciorul drept, semn că păşesc cu dreptul în Noul An. Filipinezii mănâncă fructe rotunde şi poartă haine cu imprimeuri rotunde, de forma monedelor, ca să aibă noroc la bani.
În Germania şi Austria se toarnă întrun pahar cu apă rece puţin metal topit. Dacă metalul formează o sferă, înseamnă că noul an va aduce noroc şi prosperitate, iar dacă ia forma unei cruci, este semn că cineva drag va muri în anul care vine. În Belgia, oamenii pun monede de argint sub farfuriile de pe masă ca să aibă bani anul viitor, iar fermierii le urează animalelor ,,La multi ani", ca să aibă câştiguri de pe urma lor.
Se pare că sărbătoarea Anului Nou este cea mai veche din lume, babilonienii serbând Anul Nou, timp de 11 zile, încă de acum 6000 ani, la prima lună nouă de după solstiţiu. Stabilirea religioasă a datei de 1 ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în anul 1691 de către Papa Inocenţiu al XII-lea; înainte de această dată, Crăciunul avea rolul începutului de an.
Termenul de revelion provine vine de la francezi, căci ei organizau petreceri numite ,,Reveillon de Saint Sylvestre". Printre primii care trec în Noul An sunt locuitorii din Kiribati, un stat insular în Pacific, situat la jumătatea distanţei dintre Hawai şi Australia, în timp ce noi, românii, vom sărbători Anul Nou, cu 10 ore mai târziu,faţă de Kiribati.