Cu frunze, cu fulgi

Atâtea frunze cad în toamnă,
Dar, oare, frunzele nu-s gândurile moarte?!...
Din fiecare-o lumânare
Pentru un mers pe flacără;
Noiembrie se-mbracă în trecut,
Ne-nvăluie-n parfum de ne-uitare ...
Tu – foşnet,
Eu – foşnire,
Ne-ntoarcem toamnele pe dos,
Ca să ne ţină de cald,
Aşa, ca în doi ochi;
Şi trecem obosiţi noiembrie,
De la-nceput pân’ la sfârşit,
După ce-am câştigat bătălia cu frunzele,
Ne mai aşteaptă o luptă cu fulgi...