Cuiul lui Pepelea

La ordinea zilei: Lunetă de minte pentru dobitoci, gen hoanclişi – PROBLEMA  nu este „mătrăşirea”  justiţiei, ci NAŞTEREA şi utilizarea FONDULUI SUVERAN DE DEZVOLTARE ŞI INVESTIŢII  AL ROMÂNIEI, care se va materializa conform sintagmei, ce-i drept liberală - PRIN NOI ÎNŞINE, recte -  GATA CU ŢARA CA PRADĂ!

Epigrame şi catrene

– „jecmănite” … nene -

Mister neelucidat

Câştigând din nou procesul
Pradă el căzu derutei:
Cui se datora succesul?
Avocatului? Valutei?

Viorica Voicescu

Iluzionism

Cândva fala României, 
Averea UGeSeRe
A căzut pradă hoţiei
Şi constaţi că nu mai e.

Victor Becheanu

 Bumerang

Iese fata la plimbare
Fără chef de vânătoare
Şi-o ocheşti, da-n loc să cadă,
Te transformi rapid în pradă!

Constantin Păun

Edililor

Se-neacă târgul în noroi
Şi milioanele se pradă.
Ar da cu pietre lumea-n voi,
Dar nu găseşti o piatră-n stradă!

Giordano

Unui cuplu hrăpăreţ

Ca două ştiuci răpitoare
Au ieşit la vânătoare,
Dar în loc să-nghită prada
S-a brodit să muşte... nada.

Gheorghe Ionescu

Canibalii fac provizii

Un şef de trib, cunoscător,
Împarte prada şi exclamă:
Pe-acela care-i fumător
Îl facem mai târziu pastramă.

Olimpiu Radu

Unor politicieni

Fură toţi, cu mult elan,
Doar sunt fii ţării!
Ţara e pe tobogan
Pradă disperării.

Ovidiu Creangă

 Fiecare după "nevoi"

Experienţa ne învaţă,
Că bogăţia-i ca o pradă:
Mai toţi îşi fac un drum în viaţă,
Iar unii, chiar autostradă!

Dan Căpruciu

Vânătorul

Stă pitit, în ambuscadă, 
Vrând ca nimeni să nu-l vadă, 
Nu c-ar aştepta vre-o pradă 
Ci ca şeful său să cadă …

Florin Ţăran

Epitaf

Pe lespedea unui cinic

Nu-l bociţi pe cel căzut
Pradă somnului ocult -
Pentru cât şi ce-a făcut
A trăit destul de mult ...

Sorin Pavel

Caricatura 

Celebri şi în anecdote

Deoarece uitase să-şi ia ochelarii, Einstein ( Albert Einstein a fost un fizician teoretician de etnie evreiască, născut în Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și Princeto, n.: 14 martie 1879, Ulm, Germania d: 18 aprilie 1955, Princeton, New Jersey, Statele Unite),   îi ceru chelnerului să-i citească lista cu meniuri. Acesta îi răspunse prompt:

- Nu pot, domnule! Nici eu nu ştiu citi. Sunt analfabet ca şi dumneavoastră.

Glume şi iar glume … bunicele, dar cu tendinţe spre … f. bune!

 - Vecineee, ai primit scrisoarea de la mine? - Care, aia în care mă rugai să-ţi împrumut nişte bani? – Da. - Nu, nu am primit-o… > Apel către Matrimoniale: - Știţi ... io sunt băiat nepretențios ... aş dori o fată care să fie frumoasă ... să fie deşteaptă ...să fie fidelă ... să ştie să gătească ...  – Avem! Hotărâţi-vă pe care o vreţi dintre astea. > - Scuză-mă, îmi datorezi o mie de lei!  - Nu-ţi face griji! Te scuz! > - Care este cel mai bun vin? - Vin la tine! - Care este cel mai prost vin? - Vin degeaba. 
> În lift:: - Vaai,domnule, băieţelul vă seamănă leit!  - Șșșt ... e copilul  vecinului... > El:  - Vecinul mi-a zis că are două amante, și nevastă-sa habar n-are. Ea: - I-auzi, al dracului ... şi care-o fi a doua? > - Bă, io totdeauna îmi ţuc muierea când plec d-acas'! - Și io ...după ce pleci tu. > Într-o zi o tânăra femeie caută în tot oraşul un cadou pentru soţul ei. La un moment dat trecând pe lângă un magazin cu animale, îşi zice:  "Da' de ce nu i-as cumpăra un animal mic de companie?!?" Intră în magazin şi se opreşte în faţa unei broaşte. Preţul afişat era exorbitant: 1 000 euro. Intrigată se îdreaptă spre vânzător întrebându-l: - Ce are de special această broască pt. a costa aşa de mult??? - Costă aşa de mult pt. că face sex oral mai bine decât o zeiţă. Femeia îşi zice atunci că ar fi un cadou foarte original, şi că, în mod sigur o să-i facă plăcere bărbatului ei (mai ales că ei nu prea îi place să facă asta ...).  Cumpără broasca şi pleacă bucuroasă. Seara i-o oferă soţului, îi urează "La mulţi ani" şi se duce la culcare. Pe la 3 dimineaţa o trezesc nişte zgomote ciudate. Soţul ei nu era lângă ea. Era în bucătărie, cu sorţul pus, plin de faină din cap până-n picioare, cu borcane desfăcute peste tot, sucul de roşii pe foc etc., etc. şi cu broasca lângă el (care se uita la el cu ochii bulbucaţi) - Dar ce faci dragă la ora asta???  Bărba-su îi răspunde: - Dacă reuşesc să o învăţ să gătească ... tu va trebui să te cari!!!  > Un băieţel privea atent la un preot care-şi repara gardul de la gradină. - De ce mă priveşti aşa de atent, fiule? - Vreau să aflu ce zice un preot când îţi dă cu ciocanul  peste degete! > Nenea Nistor, om b[tr\n ;i bun creştin, familist convins, doreşte să emigreze. Este întrebat de ce. - Datorită homosexualităţii. -Cum aşa? - Păi, în timpul naziştilor se pedepsea cu moartea, apoi cu închisoarea, iar acum este permisă prin lege. Aş dori să emigrez până nu devine obligatorie. > - Înainte  jucam tenis, fotbal, biliard, şah. Participam la raliuri. Dar totul  s-a terminat când mi s-a stricat calculatorul ...  > Şeful îi spune angajatului: - Faci totul atât de încet! Gândeşti încet, scrii încet, vorbeşti încet, te mişti încet! Faci vreun lucru repede?  - Da, obosesc repede!  > Pacientul: Doctore, îmi cade rău părul. - Cum aş putea să-l păstrez? Doctorul: Într-o cutie de pantofi. > Şeful meu a venit într-o dimineaţă şi m-a prins cu  secretara. Mi-a zis foarte furios: - Pentru asta te plătesc eu pe tine? - Nu şefu, asta o fac gratis ... > Nevasta către soţ: - Dragule, tu nu îmi spui niciodată că mă iubeşti. Soţul: - Ţi-am spus o dată. Dacă o să fie vreo schimbare, te  anunţ!

Bancurile ediţiei

– ca „ţintă” … ochitorii -

Ion şi Vasile se duc la vânătoare şi trece un deltaplan pe deasupra:

- Uite mă Vasile, o pasăre!
- Da, eu trag! PAC
- Şi eu trag! PAC
- No mă Ioane, ştii cea fost aia?
- Nu mă interesează, dar bine că i-a dat drumul bietului om!
*

La insistenţele soţiei, soţul o ia pe aceasta la vânătoare.
- Ia zi, cum îmi stă părul? Sigur îmi stă bine sau doar spui tu aşa ... Dar combinezonul ăsta nu-mi face fundul mare? Că mie aşa mi se pare ... Da' pe aici nu dă nimeni cu o greblă? Numai frunze şi vreascuri pe jos ... Uite ce m-am murdărit pe cizme cu noroi ... Abia mi le-am cumpărat, la reducere ... Dar unde sunt cerbii şi căprioarele? Ai spus că vom vâna cerbi şi căprioare azi ... Hei, de ce pleci? De ce trânteşti arma de pământ? Nu mai vânăm azi?!

*

Tânara soţie a vânătorului aduce prima ei friptură de fazan la masa cu musafiri.
- Vai, dragă, ce frumos arată! Oare cu ce l-ai umplut?
- Umplut?!? Păi de ce să îl umplu, că nu era gol ...?

*

Doi vânători sunt pe urmele unui leu.
- Eu zic ca, fiecare din noi să meargă pe propria răspundere să-l caute pe leu!, spune unul din ei.
- Bine sunt de acord, spune celălalt cu frică. Tu te uiţi unde s-a dus, iar eu mă uit de unde a venit.
*
Apare dracul in faţa unui vânător:
- Ce ai în desăgi?
Vânătorul spăimântat:
- Piei dracule!

*

La cârciumă, la una din mese , un vânător povesteşte :
- Nu au trecut decât 10 minute, văd mistreţul, încarc puşca, ochesc şi … pac!, cade mistreţul cu ,,roţile-n “ sus . Nu au trecut decât câteva minute , văd alt mistreţ . Încarc puşca, ochesc şi … pac ! cade mistreţul cu ,,roţile-n “ sus. Peste exact 10 minute, alt mistreţ, încarc puşca , ochesc şi …
De la masa vecină, unul zice: ,,Dacă-l omoară şi p’ăsta , îl scot prin geam afară “
- Şi?
- … şi m-a mâncat!!!
*

Un vânător, urmărind o vulpe  rănită, s-a afundat în pădure şi fără să-şi dea seama l-a prins noaptea şi s-a rătăcit. Într-un târziu vede undeva o lumină şi, tot mergând către ea, ajunge la un ocol silvic. Bate la uşă şi apare pădurarul:
– Te-ai rătăcit, spune omul şi îl pofteşte în casă. Este târziu, rămâi aici până dimineaţă când o să îţi arăt drumul. Până atunci stai la masă cu noi, dar avem numai mămăligă cu brânză.
Se aşează rătăcitul la masă şi după ce termină aproape tot ce are în farfurie se adresează gazdei:
– Pădurarule, pot să mai iau un pic de mămăligă? Uite, mi-a rămas un pic de brânză …
Nu trece mult şi întreabă din nou:
– Pădurarule, pot să mai iau un pic de brânză? Uite că mi-a mai rămas mămăligă …
După ce acestea se repetă de mai multe ori, adorm toţi în singura cameră unde era cald, pădurarul cu nevasta în pat şi vânătorul pe o saltea pe jos. După miezul nopţii vuietul vântului este acoperit de urletul unei haite de lupi. Pădurarul sare din pat ca ars, se îmbracă pe întuneric răsturnând câteva scaune şi cât ai clipi dispare în noapte. În urma lui s-a aşternut liniştea. După un timp vânătorul întreabă în întuneric:
– Oare stă mult?
– Stă mult, îi răspunde femeia în şoaptă.
– Oare nu mă prinde dacă …?,  întreabă din nou vânătorul.
– Nu te prinde măi omule!, continuă femeia, îndemnându-l pe vânător, că până iese el în calea lupilor la capătul râpei poate să treacă toată noaptea.
– Zici că nu mă prinde …
– Nu te prinde, fii sigur. Hai, curaj!
– Atunci, spune vânătorul, mă duc să mai iau un pic de mămăligă cu brânză …