Despre „Bistrița – nostalgie și modernizare”, vol. II, de Mircea Gelu Buta

La Biblioteca Județeană „George Coșbuc” din Bistrița, sub generozitatea gazdei – directorul Ioan Pintea –, am avut parte de o seară aparte, o întâlnire în care mai mulți bistrițeni s-au adunat la chemarea doctorului și scriitorului Mircea Gelu Buta. Autorul ne-a invitat la un remember al unei părți din cetatea noastră, prilejuit de lansarea volumului al doilea al lucrării „Bistrița – nostalgie și modernizare”.

Seara a debutat prin cuvintele de bun venit ale directorului bibliotecii, urmate de prezentarea autorului, care și-a completat expunerea prin imagini, documente și explicații gustate din plin de cei prezenți, majoritatea trăitori și martori ai Bistriței de altădată.

Volumul începe cu capitolul sugestiv intitulat „Cu luciditate despre trecut”, unde reflecțiile lui Mircea Gelu Buta se împletesc cu avertismente culturale și morale. Cititorul este invitat să compare trecutul cu prezentul și să-și pună întrebări: „George Enescu se simțea ofensat de această ‘sălbăticire a lumii’, de dispariția politeții, de agresivitate și lipsa de ideal, într-un cuvânt, de degenerarea omenirii… Lumea gândea un lucru, dar spunea altceva.”

Autorul reconstituie apoi, cu atenție și pasiune, istoria unei zone emblematice: Aleea Gării (Bahnhofgasse). Ne conduce prin istorie, prezentând case, clădiri tipice germane și preocupările unei epoci dominate de populația săsească. Fireasca continuitate românească este însă marcată prin monumente și busturi ridicate în cinstea marilor personalități naționale: Ioan Alexandru, Alexandru Ioan Cuza, Mihai Eminescu, Alexandru Vaida-Voevod, Nicolae Iorga și grupul statuar „Măiastra”.

Capitolul „Istoriile locului” are o puternică valoare documentară. Autorul readuce în atenție familii bistrițene importante, prezentând contribuția lor la dezvoltarea orașului și la evoluția societății. Sunt evocate figuri precum dr. Ion Negulescu, familia avocatului Ion Cristea, familia avocatului Cornel Pop, familia Demetriu Ciuta, familia Baruhoglu și multe altele. Prin amintiri, fotografii și documente, Mircea Gelu Buta reconstituie o lume vie, în care Bistrița nu se reduce doar la Turnul Evanghelic, ci respiră prin memoria celor care au trăit, au muncit și au construit aici.

Un alt capitol captivant este cel dedicat imobilelor din străzile Gării și Eminescu, cu date precise despre construcție, suprafețe, încălzire și alte detalii tehnice. Cartea continuă cu o prezentare documentată a Cimitirului Central și a celui al eroilor, cu accent pe cavouri reprezentative – Grigore Bradea, Marian Toniuc, Victor Ciocan, Cornel Caizer, Ciurdărean Horațiu ș.a. Astfel, autorul arată respectul cuvenit înaintașilor și subliniază că un neam nu apare din nimic, ci își trage seva din trecutul său.

În ansamblu, volumul este scris cu dragoste și mândrie de bistrițean, ca o pledoarie pentru memorie și identitate. Este un document de suflet pentru generația de azi și pentru cea de mâine, menit să nu lase uitarea să se aștearnă peste chipuri, locuri și fapte.

Deși autorul recunoaște că nu toți și toate au putut fi cuprinși în paginile acestei cărți, cititorul simte că povestea va continua. Personal, aștept cu interes volumul următor, dedicat imobilelor de pe străzile Dornei și Caragiale – locuri încărcate de amintiri comune, unde conviețuiau români, sași, evrei, unguri și romi, într-un exemplu de armonie multiculturală.

Mircea Gelu Buta ne-a oferit, prin această carte și prin seara lansării, nu doar o lecție de istorie locală, ci și un prilej de emoție și reflecție. O carte-document și în același timp un act de iubire pentru Bistrița și pentru oamenii ei.

        Dorel Cosma