Dezvelirea plăcii comemorative Emil Rebreanu la Maieru. Lansare de carte și conferință

Muzeul „Cuibul visurilor” din Maieru a găzduit, marți, un amplu eveniment dedicat lui Emil Rebreanu, prototipul eroului Apostol Bologa, din romanul „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu. Mai întâi a fost dezvelită placa comemorativă Emil Rebreanu, amplasată pe fațada muzeului, realizată cu sprijinul Primăriei Maieru. „După ce Maierul a dat țării o serie de scriitori – Liviu Rebreanu, Iustin Ilieș, astăzi comuna Maieru redă județului și țării un erou, pe Emil Rebreanu, care s-a jertfit pentru frații lui români. Când a văzut că trebuie să lupte împotriva aceluiași neam, împotriva românilor lui dragi, a dezertat din armata austro-ungară, cu riscul de a fi prins și executat, așa cum s-a și întâmplat. Mă bucur mult și pentru această placă comemorativă, amplasată pe Muzeul Cuibul visurilor”, a declarat în fața celor prezenți Vasile Borș, primarul comunei Maieru.

Moderatorul întâlnirii a fost Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Județene George Coșbuc Bistrița-Năsăud. „Biblioteca Județeană a fost onorată să sprijine apariția ediției a II-a a cărții lui Ioan Lăpușneanu <<Emil Rebreanu – eroul de la Ghimeș-Făget >>, pentru că ea ni-l prezintă pe acest erou al neamului românesc într-un mod, aș spune, exhaustiv, complet. Cartea este extrem de bine documentată și adună în ea, practic tot ceea ce este legat de viața și jertfa lui Emil Rebreanu, lucruri care nu pot fi uitate, lucruri care trebuie cunoscute foarte bine!”. Ioan Pintea a citat în fața celor prezenți în Muzeul „Cuibul visurilor” fragmente din scrisorile trimise de Emil Rebreanu familiei sale și fratelui său, Liviu, dar și fragmente din mărturiile unor martori ai dramaticei sale execuții, după ce sublocotenentul Emil Rebreanu a fost capturat în timp ce vroia să treacă de partea românilor și a fost judecat sumar și spânzurat la Ghimeș – Făget.

O amplă și extrem de consistentă conferință despre situația românilor transilvăneni în Primul Război Mondial a susținut conf. univ. dr. Ion Cârja, de la Facultatea de Istorie si filozofie a UBB Cluj-Napoca. „Momentul 14 mai 1917, când Emil Rebreanu este executat în urma deciziei Curții Marțiale a Brigăzii de Honvezi în care fusese înrolat, este un caz cu final tragic de prăbușire a simpatiei, a credinței românilor în bunătatea împăratului. Un caz cu final tragic de prăbușire a loialismului dinastic sau a patriotismului românilor din Imperiul Austro-Ungar față de împăratul de la Viena. Acest loialism dinastic este o temă care în istoriografia românească a început să fie dezvoltată după 1990 și lămurește multe lucruri”, și-a deschis profesorul clujean conferința, în care a explicat cum s-a ajuns ca în a doua parte a războiului, românii transilvăneni înrolați în armata cezaro-crăiască să ajungă să dezerteze în masă, pe toate fronturile unde luptau, fenomen declanșat și de intrarea Regatului României în război.

Moderatorul întâlnirii, Ioan Pintea a ținut să mulțumească familiei scriitorului Ioan Lăpușneanu pentru implicarea în proiectul reeditării cărții „Emil Rebreanu – eroul de la Ghimeș-Făget”. La eveniment a fost prezentă și Ioana Lăpușneanu, fiica scriitorului Ioan Lăpușneanu. „Aceasta este o zi a cărții, o zi a credinței, o zi a istoriei” a punctat ea. Au vorbit despre semnificația reeditării acestei cărți și scriitorii măiereni Icu Crăciun și Iacob Naroși, la rândul lor autori ai unor studii dedicate familiei și operei lui Liviu Rebreanu, căruia i-a fost dedicată înființarea Muzeului „Cuibul visurilor” din Maieru. La final, cei prezenți au urmărit un scurt documentar video realizat la Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, dedicat lui Emil Rebreanu și scriitorului Ioan Lăpușneanu, autorul cărții „Emil Rebreanu – eroul de la Ghimeș-Făget”. În documentar au fost înserate și imagini de la comemorarea lui Emil Rebreanu, organizată în cursul anului 2017 de Biblioteca Județeană „George Coșbuc” la Ghimeș-Făget, la mormântul acestuia.

                                                                                           www.bjbn.ro