Doctoriţa Victoria Bindea pledează pentru existenţa unui centru de paleaţie în judeţ

Centrul de paleaţie trebuie văzut ca o activitate care are un nucleu cu paturi, de dorit într-un număr cât mai mare, şi cu ramificaţii în teren. Eu cred că se poate face la noi în judeţ aşa ceva.

Paleaţia există şi la noi în ţară, e drept, la începuturile ei, în Bucureşti, Braşov, în Iaşi, în Cluj, inclusiv, la noi, în oraş, sub forma unor cinci paturi de paleaţie, care fiinţează în cadrul Secţiei de Oncologie, la un număr de aproximativ 5.000 de pacienţi oncologici, spune doctoriţa Victoria Bindea, medic primar, specialitatea hematologie, în cadrul Secţiei de Oncologie- Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud.

Existenţa unui centru de paleaţie este unul dintre obiectivele ţintite de liberali în cadrul proiectului ,,10 pentru Bistriţa”. Ideea îi aparţine doctoriţei Victoria Bindea, membră în cadrul organizaţiei municipale de femei a PNL Bistriţa.

,,Mi s-a propus să vin cu o sugestie, pe domeniul sănătăţii, în cadrul proiectului 10 pentru Bistriţa, şi pentru că m-am confruntat cu necesitatea unui asemenea centru de paleaţie, am ales să cer sprijin pentru realizarea unui asemenea proiect”, a precizat dr. Victoria Bindea.

Ea a expus jurnaliştilor argumentele care stau la baza unui asemenea centru de paleaţiei, motivând că bolnavii care ajung într-un asemenea stadiu al bolii ,,trăiesc în ruşine, în ruşinea că nu se pot trata, că nu se pot îngriji, şi atunci trebuie să avem în vedere decenţa, indiferent la ce moment sau conjunctură apare, pentru că oricare dintre noi poate fi pus într-o atare situaţie. Boala nu alege, nici vârsta, nici profesia, nici starea socială sau financiară, şi dezideratul trebuie să fie acelaşi, să trăieşti decent”, a explicat dr. Victoria Bindea.

,,Paleaţia este o ramură a medicinii care se ocupă cu supravegherea, cu tratarea acelor pacienţi care suferă de boli cronice în stadiu final (hepatită cronică care evoluează către ciroză şi către deces, insuficienţă cardiacă, insuficienţă renală, boli vasculare cronice, diabet zaharat în stadiu foarte avansat, cancerul, şi deşi l-am pus pe ultimul loc, poate ar fi printre primele motivaţii pentru existenţa acestui centru de paleaţie, boli congenitale).

În această activitate de paleaţie, aceşti bolnavi care din păcate suferă de asemenea acţiuni sunt îngrijiţi la modul holistic, adică vezi bolnavul în toată suferinţa lui. Când te uiţi la un individ, îl vezi suferind şi stând pe un pat, el suferă atât din punct de vedere medical, cât şi prin prisma faptului că nu mai poate să aibă grijă de familie, că nu se poate realiza şi paleaţia are această menire, că îl vede în toată suferinţa lui, din punct de vedere somatic, intelectual, afectiv, social şi asta presupune existenţa unei echipe de paleaţie. Cele cinci componente ale activităţii în paleaţiei înseamnă: medic, asistent, sociolog, psiholog şi preot”, a subliniat dr. Victoria Bindea.

Existenţa unui centru de paleaţie este un deziderat însuşit şi de către colegii liberali. Preşedintele PNL Bistriţa, Gelu Muthi, a spus că, realizarea unui centrul de paleaţie, este una dintre cele mai bune idei descoperite prin proiectul ,,10 pentru Bistriţa”, iar viceprimarul Andrei Rusu a oferit modalităţile de funcţionare a unui asemenea centru: ,,statul să vină cu locaţia, iar mediul privat să vină cu susţinerea financiară a acestei activităţi”.

,,Pe situaţia şi pe decizia Ministerului Sănătăţii de a desfiinţa anumite unităţi spitaliceşti, inclusiv în judeţul nostru, în parteneriat cu colegii din Consiliul Judeţean se poate gândi o astfel de destinaţie pentru un asemenea centru de paleaţie.

Partea de infrastructură s-ar putea rezolva. În ceea ce priveşte problema finanţării, parteneriatul public-privat reprezintă soluţia, pentru că legislaţia românească prevede încă facilităţi pentru cei care sprijină anumite activităţi în domeniul sănătăţii.

Eu, astfel, văd viziunea pe termen imediat, termen scurt însemnând 2-3 ani, statul să vină cu locaţia, iar mediul privat să vină cu susţinerea financiară a acestei activităţi.

Vom merge mai departe să susţinem această idee, va trebui să avem discuţii cu colegii din CJ, să putem materializa acest proiect.

S-ar putea şi la Teaca, la Năsăud, şi repet încă o dată, societatea civilă şi mediul de afaceri trebuie să se implice mai mult în asemenea proiecte”, a menţionat Andrei Rusu.

În acest moment, Secţia de Oncologie din cadrul Spitalului Judeţean este dotată cu cinci paturi pentru îngrijiri paleative.

,,Sper ca în proiectul care este acum în derulare, acela de a construi încă o anexă la prezenta secţie de oncologie, proiect finanţat deja de Ministerul Sănătăţii, acolo vor fi mai multe paturi de paleaţie, numai că proximitatea existenţei secţiei de oncologie cu acest centru de paleaţie va da o exclusivitate cazuisticii din secţia de paleaţie, şi nu aceasta este ideea”, a mai spus dr. Victoria Bindea.

Întrebată dacă prin implicarea în cadrului proiectului ,,10 pentru Bistriţa” vizează un post de consilier municipal sau vreo funcţie de conducere în partid, dr. Victoria Bindea a răspuns:

,,Nu îmi doresc să am funcţii politice, nu îmi doresc, pentru că îmi dau seama ce limite am. Lucrez de peste 20 de ani în secţia oncologie şi asta mă capacitează şi ca timp şi ca energie, şi ca toată participarea în mod deosebit. Asta înseamnă muncă nenormată”.