Dorel Cosma: Bugetul pentru acţiunile noastre culturale nu este exagerat în niciun fel

Rep.: - Joi, în şedinţa de Consiliu Local se va aproba bugetul pentru manifestările culturale derulate la Bistriţa de Centrul Cultural Municipal. Cum aşteptaţi acest moment?
Dr. Dorel Cosma: - Cu încredere. Trăiesc în realitate şi cunosc situaţia cu care se confruntă ţara şi judeţul, de aceea bugetul pentru acţiunile noastre culturale nu este exagerat în niciun fel. Cred, însă, că poporul nostru nu poate fi lipsit de cultură, chiar dacă trăim într-o criză prelungită. Nicio ţară din lumea aceasta nu a neglijat cultura nici în perioadele de criză şi nici în perioadele de război. Noi încercăm să fim, cu manifestările noastre, pe gustul tuturor locuitorilor acestui oraş. Îmi place să spun că m-am născut la Bistriţa, am copilărit aici, trăiesc aici şi moşii şi strămoşii mei sunt îngropaţi în acest oraş. De aceea am pretenţia că simt şi cunosc cerinţele culturale ale populaţiei adevărate a acestui oraş. Sigur că sunt fel şi fel de interpretări, dar noi trebuie să avem grijă de toate categoriile de populaţie şi nu să ne adresăm doar unui grup de elitişti sau pretinşi elitişti.
Rep.: - Bistriţa este un oraş multicultural şi multietnic.
D.C.: - Bistriţa are o tradiţie culturală şi aici am trăit de sute de ani în bună înţelegere cu saşii, ungurii, evreii, fără să avem probleme. De aceea şi manifestările noastre se adresează tuturor locuitorilor oraşului. Aşa trebuie să arate un adevărat oraş cultural european. Din acest motiv privesc cu încredere spre Consiliul Local care sper să gândească pozitiv pentru bunul mers al vieţii culturale din oraşul nostru. Evident că orice act cultural se face cu bani, cultura nu se poate realiza din poveşti sau strângeri de mâini. Sunt atâtea manifestări care au dus faima Bistriţei în lume şi care nu pot fi neglijate acum, când facem parte din familia europeană. Intenţiile unora de rupere de la ritmul vieţii culturale europene sau de discriminare a unor manifestări nu trebuie luate în considerare. Trebuie să fii surd sau să nu citeşti ca să nu vezi aprecierile deosebite făcute la nivel naţional şi internaţional cu privire la viaţa culturală din Bistriţa. Centrul Cultural Municipal este, prin structura lui, prin personalul pe care-l are, o instituţie culturală apreciată şi respectată la nivel naţional. Cele mai importante evenimente, indiferent de natura lor, s-au derulat aici, în vechiul Geweber- an. Manifestările noastre sunt de o amploare deosebită şi sumele alocate nu acoperă derularea lor. Au fost şi sunt multe situaţii în care am acoperit desfăşurarea lor cu sprijinul unor sponsori sau direct cu îngăduinţa şi înţelegerea unor patroni ai Bistriţei. De altfel, mulţi dintre artiştii care ne-au vizitat şi au rămas impresionaţi de numărul mare şi calitatea manifestărilor nu au crezut că avem sume mici pentru derularea lor. Ca să dau doar un singur exemplu, pentru a fi concret, un festival de teatru profesionist, similar cu cel pe care îl organizăm noi, se desfăşoară în oraşe precum Oradea, Arad, Cluj sau Târgu Mureş, cu un buget de peste 200.0000 lei. Noi realizăm Festivalul Liviu Rebreanu” cu un buget de 40.000 lei. Toate sumele prevăzute sunt de fapt sume pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, masă, transport.
Rep.: - Cum este colaborarea cu artiştii din municipiu?
D.C.: - Artiştii noştri din Centrul Cultural nu beneficiază de niciun fel de remuneraţie. Tot ceea ce fac este din pasiune pentru cultură, pentru artă fără a fi retribuiţi. Sunt aspecte importante întrucât, în vremurile noastre,. În puţine locuri mai există suflete nobile. Este cazul ansamblurilor „Cununa de pe Someş”, „Sincron” a teatrului de păpuşi „Alexandru Misiuga”, a coralelor Apassionatta şi Andrei Mureşanu, a societăţii Conexiuni. Cu toţii, indiferent de ramura în care activează, au un singur punct comun, dragostea pentru Bistriţa şi arta bistriţeană. Aş dori să le mulţumesc pe această cale pentru colaborarea cu instituţia noastră şi pentru modul în care ştiu să reprezinte, la nivel înalt, oraşul nostru la manifestările internaţionale.
Rep.: - Concret, care sunt manifestările de amploare pentru anul 2013?
D.C.: - Am mers pe linia tradiţională cu intenţia de a răspunde tuturor preferinţelor. Muzica cultă va fi prezentă în viaţa bistriţenilor prin activităţile derulate în bisericile din municipiu, am prevăzut concerte cu cele mai importante corale bistriţene – Apassionatta şi Andrei Mureşanu. De asemenea, dorim realizarea unor concerte de mare amploare cu ocazia marilor sărbători. Să nu uităm de Zilele Operei „Constantin Pavel”, ajunse la ediţia a III-a. Pe latura folclorică nu pot să nu amintesc, în primul rând, cel mai mare festival de folclor din România – Nunta Zamfirei – şi o spun cu mândrie, fiindcă am fondat acest festival, iar prezenţa a mii de oameni la aceste manifestări îmi demonstrează că artiştii veniţi de peste mări şi ţări sunt aşteptaţi cu drag de bistriţeni. Dacă mai sunt 10-15 indivizi care nu agreează aceste manifestări îi sfătuiesc de pe acum, cu tot respectul, să îşi procure bilete de vacanţă în luna iulie, spre a nu ne deranja pe noi şi musafirii noştri. „Zilele Bistriţei” este o altă manifestare complexă care se adresează tuturor cetăţenilor, având o împletire a mai multor genuri artistice. Nu lipsesc din proiectele noastre scriitorii şi teatrul, vom promova şi în acest an scrisul bistriţean, atât la nivel naţional, cât şi la întâlnirile din Germania, Franţa şi Spania. Avem o colaborare deosebită cu minorităţile, şi în acest sens derulăm manifestări precum Ostermark, Maialul unguresc, festivalul tradiţiilor ţigăneşti, dar şi sărbătoarea tuturor minorităţilor Pfingfest.
Rep.: - Ce se vor întâmpla cu toate aceste acţiuni, având în vedere că imobilul Centrului Cultural intră în reabilitare?
D.C.: - Chiar dacă vom intra în reabilitare, activitatea noastră va continua întrucât instituţia noastră, cultura şi educaţia merg mână-n mână. Eu cred că este foarte important faptul că mulţi tineri vin spre noi, că fac o activitate culturală frumoasă, fie că dansează, cântă sau scriu, că-şi petrec timpul liber într-un mod plăcut şi constructiv pentru cetatea noastră. De aceea vom continua manifestările noastre şi în perioada reabilitării instituţiei, fructificând concertele în aer liber şi, desigur, şi cele două noi instituţii pe care le avem – Casa cu Lei şi Casa de Cultură Sigmir. Un rol deosebit îl va avea atât de discutatul cort din centrul municipiului. Eu cred că investiţia a fost utilă pentru oraşul nostru, fiind un model practicat în Elveţia, Franţa sau Italia. Aş vrea să amintesc doar de ceea ce s-a realizat la Iaşi în perioada renovării teatrului, unde cubul din faţa instituţiei a devenit atât de îndrăgit încât ieşenii cer să fie menţinut. Categoric, cortul va avea cu totul altă înfăţişare atunci când vom începe activităţile culturale. Sper şi în această idee, ca la nivelul Consiliului Local să ne fie acceptate propunerile de amenajare şi modernizare a cortului conform unor modele pe care le-am văzut în Occident.
Rep.: - Vă mulţumim pentru lămuririle aduse şi dorim să avem o discuţie şi după aprobarea bugetului. Trebuie să menţionăm că nu toate fondurile din proiectul de buget rămân în visteria Centrului pentru acţiunile proprii. Prin Centrul Cultural se vor deconta şi fonduri pentru acţiuni de genul: - Premiile municipiului Bistriţa – 30.000 lei; - Serbările Bistriţei Medievale – 65.000 lei; Zilele municipiului Bistriţa – 240.000 lei; Pană de Păun – 40.000 lei; - Societatea de Concerte – 180.000 lei. Sperăm ca lucrurile să decurgă bine, spre derularea actului cultural în condiţii de bună calitate.