DREPTATEA din 1928. Senatorul Gheorghe Curteanu - Bistrița – Năsăud – Rodna – Prundu Bârgăului - Șieu – Lechința

            În numărul 132 al periodicului „Dreptatea” (an. I, din 23 martie 1928), ce apărea la București, senatorul Gheorghe Curteanu publică articolul „Contribuabilii în Ardeal”, în care prezintă părțile bune și mai puțin bune „cu ocaziunea înfăptuirii României Mari”, afirmând, printre altele, că „De cinci ani de zile, cu deosebire, am tot urcat dările. În fiecare an cu cel puțin 25%. Am inventat fel de fel de impozite, până și ridicole. Și nu ne-am dat seamă și n’am vrut să credem că contribuabilii sunt storși până la os. O vacă o poți mulge până dă lapte. Am edificat palate pe temelii de nisip./ Deci ce-i de făcut?/ Ni se impune să facem acum ce n’am făcut și n’am urmat de la unire încoace. Ne trebuie o reorganizare generală, dar și radicală. Cu o reorganizare de cârpăceală n’am făcut nimic./ Un exemplu: În județul Năsăud, de pildă, aveam sub regimul trecut două percepții regești, în Bistrița și Năsăud. Darea o colectau la casa comunală, înaintea notarului și primarului așa numiții colectori comuniali, aleși dintre fruntași cu garanție materială și morală. Darea colectată o duceau și o plătiau la percepția mai apropiată. Colectarea dării se întâmpla după posibilitățile de plătire a contribuabililor. Crescătorii de vite plăteau după anumite târguri ce aveau, iar agricultorii după adunarea recoltei. Pentru forțarea restanțierilor la plată, funcționau la fiecare administrație financiară câte doi executori regești, asemenea bărbați cu garanție materială și morală suficientă./ Și lucrurile mergeau spre mulțumirea tuturor./ Astăzi, avem în județul Năsăud pe lângă cele două percepții principale încă patru percepții de circumscripție și anume în Rodna, Prundul Bârgăului, Șieu și Lechința, la cari sunt 22 funcționari, în parte fără pregătire și garanție necesară. Aceste percepții urmăresc pe contribuabili de mai multe ori ca și făcătorii de rele, neluând în seamă modalitățile potrivite de plată ale acestora după târguri și recolte și apoi darea încasată ca și până acum de către primar și notar o iau în primire și o administrează la percepțiile principale. Percepțiile de circumscripție sunt prin urmare intermediarii între contribuabili și percepțiile principale și îndeplinesc funcțiunea colectorilor sătești./ Și acum, dacă ne dăm seamă cât costau în trecut acei simpli colectori sătești pe lângă garanția materială și morală ce aveau și apreciem cât costă azi în județul Năsăud patru percepții de circumscripții cu 22 funcționari, cu patru localuri de birou, curățitul, luminatul și încălzitul acestora și dacă mai punem pe deasupra și pagubele ce se fac la aceste percepții, pe cari n’are cine le acoperi, cum e cazul dela percepția din Rodna, unde defraudarea a trecut peste un milion de lei, - atunci nu mai putem sta nici o clipă la îndoială că sistemul colectorilor este de preferit sistemului percepțiilor de circumscripție./ Aceasta este situația și în celelalte județe./ Și atunci dacă se vor înlocui percepțiile cu sistemul colectorilor, se vor realiza ușurări însemnate în favorul bugetului statului”.

                                                                                    Icu Crăciun