Drumul spre Biserică cu o Aripă sub cămaşă a poetului unionist, academician Nicolae Dabija

Podul de flori de peste Prut a devenit, iată, podul de carte, podul de poezie, podul de credinţă, podul de frăţie duminică, 20 noiembrie, în incinta Catedralei Biserica Sfinţii Trei Ierarhi de pe str. Al. Odobescu din Bistriţa.

          Aici, preotul Ioan Pintea, amfitrion, poet şi director al Bibliotecii Judeţene „G. Coşbuc” din Bistriţa şi preotul Ştefan Borodi de la aceeaşi biserică, scriitori bistriţeni, mass-media, credincioşi numeroşi, dar nu oameni politici locali, în afara fostului primar Vasile Moldovan, ceilalţi aflându-se în febre electorale cu viruşii puterii, au uitat de Basarabia, l-au prezentat pe patriotul luptător unionist, poetul, academicianul şi deputatul Nicolae Dabija, un nume de referinţă al literaturii din Republica Moldova, alături de poeţii Grigore Vieru ori Leonida Lari.

          Domnia sa a susţinut o conferinţă despre credinţă şi patriotism, cu numeroase exemple de martiraj ale locuitorilor moldoveni din Basarabia, deportaţi şi ucişi în „Siberiile de gheaţă”, prin nedreptul şi criminalul pact Molotov-Ribbentrop. Printre altele, i-am amintit lui Nicolae Dabija că şi tatăl meu este basarabean. Astfel, am aflat despre rolul Bisericii şi a credinţei creştine, supravieţuirea românilor dincolo de Prut, smulşi brutal peste noapte de la sânul maicii lor, România.

          Cei prezenţi au aflat lucruri şi fapte inedite de la poetul Nicolae Dabija, ce tocmai venea de la Oradea, unde a primit titlul de „Doctor honoris Causa” al Universităţii de Vest. Venind la Bistriţa, poetul basarabean a vizitat Biblioteca Judeţeană „G. Coşbuc” s-a întreţinut cu poeţii biseriţeni, membri ai Uniunii Scriitorilor.

          Poetul Nicolae Dabija conduce, la Chişinău, cea mai importantă revistă literară din Republica Moldova, „Literatura şi arta” ce apare într-un incredibil tiraj de 260.000 de exemplare. Poetul a recitat poeme cu iz religios.

          Unionistul Nicolae Dabija a povestit cum Mihail Gorbaciov, la iniţiativa sa, a vorbit despre românii de dincolo de Prut şi cum a fost ratată Uniunea Basarabiei cu România, în anii 1990, din slăbiciunile şi lipsa de voinţă politică a oamenilor politici, amintind că Ion Iliescu ar fi propus ca în noua Constituţie a României, în conducerea statului român, să fie un post de vicepreşedinte care să fie oferit lui Mircea Snegur, conducătorul de atunci al Republicii Moldova, dar acesta a refuzat din laşitate propunerea, după ce s-a consultat la telefon cu conducătorul URSS de atunci, Boris Elţîn. S-a mai spus că moldovenii au fost intoxicaţi de propaganda sovietică, că ei sunt moldoveni şi nu sunt români.

          Nicolae Dabija a rememorat şi o vizită la Vatican, unde Papa l-a aplaudat de mai multe ori pentru afirmaţiile sale, că Gorbaciov, biciul rusesc, a deschis Bisericile Ortodoxe  şi cele Catolice din ţările URSS, unde azi ele sunt pline de adulţi, dar mai ales de copii. Tot poetul basarabean, deputat al URSS, dar şi al Republicii Moldova, a spus că a găsit la Vatican un mozaic în care apar Papa Ioan Paul al II-lea şi Mihail Gorbaciov, cu aure de sfinţi şi că, în viitor, el crede că Mihail Gorbaciov va fi „primul ateu liber cugetător declarat”, santificat la Vatican pentru rolul său, cu perestroika sa, în căderea comunismului şi învierea Bisericii Universale pe Terra.

          Tot academicianul Nicolae Dabija, însoţit de Vlad Caragea din Chişinău şi de doi membri ai Asociaţiei de Prietenie Bistriţa – Chişinău, Antonina Marian şi preotul Ioan Bojor, a relatat cum a fost apărat de către poeţii ruşi contemporani, traduşi şi cunoscuţi şi în România, Evghenii Evtushenko şi Andrei Voznesenski atunci când a tipărit cu caractere latine şi nu chirilice revista „Literatura şi arta”, după ce un preot din Bucureşti i-a dat literele de la maşina sa de scris într-o batistă pentru a fi sudate la maşinile de scris din Republica Moldova, căci securitatea română, pentru a evita un conflict diplomatic cu Rusia, a făcut totul pentru ca redactorii basarabeni să nu-şi poată achiziţiona din România o maşină de scris cu caractere –litere latine.

          Interesantă a fost şi relatarea întâlnirii cu miniştrii de externe ai Germaniei şi Franţei, cărora el, credându-le sprijinul opentru Unirea Basarabiei cu România, aceştia l-au refuzat politicos, adică politic, spunând că nu-şi doresc în Europa o Românie puternică, un stat mare şi puternic.

          A fost o seară a românismului, a creştinismului patriotic, o lecţie de istorie plină de învăţăminte şi de meditaţii.