ELENA M. CÎMPAN, ILUMINISTE, „ARHIVELE BISTRIȚEI”

     Propusă pentru a primi confirmarea calității și de a apărea sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, ca recunoaștere a importanței  pentru ceea ce se numește ,,Presă culturală”, revista „Arhivele Bistriței”, ajunsă la numărul 24, Anul IX, Fascicula 2, ce apare din anul 2016, la Bistrița, sub coordonarea lui Mircea Gelu Buta, profesor universitar, doctor în medicină, scriitor și jurnalist, este o publicație, care dedică recentul număr „fenomenului Avram Iancu”, atât de discutat și disputat, în „Anul Avram Iancu”- 2024, când se împlinesc 200 de ani de la nașterea ,,crăișorului munților”, cum a fost numit revoluționarul român. Mircea Gheorghe Abrudan, cercetător la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj- Napoca, semnala în spațiul public, cu bucurie,  apariția celui mai recent număr al Revistei „Arhivele Bistriței”, „dedicat lui Avram Iancu, erou al națiunii române și al Revoluției de la 1848-1849”, felicitându-l din toată inima  pe distinsul cărturar bistrițean, Mircea Gelu Buta, inițiatorul și coordonatorul Revistei, publicată la Editura Presa Universitară Clujeană.

     Cu fiecare număr, Revista „Arhivele Bistriței” trimite spre cititori lumină vie, pornită dintr-o tematică majoră, din subiecte atrăgătoare, din idei substanțiale, o lumină, ce se aprinde din Seria „Istorie – Societate- Cultură”, din trecut, și continuă să ardă în literatură, în povești, în memorii, în tablouri, în portrete, în prezent, lăsând să strălucească valorile în toată splendoarea lor.

      Intitulat „Avram Iancu, erou al națiunii române”, recentul număr al Revistei „Arhivele Bistriței” dă contur personajului istoric, prin contribuții remarcabile, originale, în articole semnate de Ioan- Aurel Pop, istoric, președintele Academiei Române, Ioan Bolovan, academician, directorul Institutului de Istorie „George Barițiu”, și Sorina Paula Bolovan, profesor universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai din Cluj- Napoca, Mihai Georgiță, istoric, șef serviciu la Arhivele Naționale, Bihor, și Doru Sicoe, jurnalist, istoric, autor, din Oradea, Adrian Onofreiu, profesor, doctor, Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița- Năsăud, Mircea- Gheorghe Abrudan, cercetător științific, la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, al Academiei Române.

     Ca de fiecare dată, textul din deschiderea Revistei îi aparține lui Mircea Gelu Buta. În „Modelul Avram Iancu”, autorul afirmă că  Avram Iancu este una dintre legendele naționale, „care creionează un mod de a trăi și de a te dărui semenilor”, și a rămas în istorie prin faptele lui cele mari”. Ioan- Aurel Pop scrie despre „Lumea lui Avram Iancu”, convins că „spiritul său străbate anii și va străbate multe secole de-acum înainte, cel puțin atât timp cât va exista poporul român”. Ioan Bolovan și Sorina Paula Bolovan prezintă „Percepția lui Avram Iancu în Vechiul Regat până la Unire ( enciclopedii, programe școlare, manuale )”, insistând pe felul cum a fost înțeles eroul național înainte de Unirea din 1918, în Muntenia, în Moldova, „o personalitate eclatantă a istoriei naționale”, prezentă și în opera „Panteonul”, a lui Iosif Vulcan ( portrete și biografii ale celebrităților române, volum apărut la Pesta, în anul 1869 ), împreună cu alți oameni politici și intelectuali. Despre „Concăderea în spiritu a lui Avram Iancu” ( după cum îi numește George Barițiu decăderea-i psihică ) și ridicarea în glorie” scriu în „Arhivele Bistriței” Mihai Georgiță și Doru Sicoe, accentuând ideea ( prezentă și la Iosif Vulcan ) potrivit căreia „Avram Iancu și-a clădit legenda „de cel mai curat patriot, cel mai curat român.” Adrian Onofreiu prezintă „Anii viforoși” 1848-1849 în teritoriul Regimentului de graniță năsăudean”, cu Anexe documentare, scrisori, însemnări și statistici. „Revoluția transilvană de la 1848-1849 în izvoarele bisericești” este riguros analizată de către Mircea- Gheorghe Abrudan, care precizează că scrisorile și rapoartele preoților (cum ar fi cele ale episcopului  Andrei Șaguna, care povestește de pagubele suferite de români și de Biserica Ortodoxă din Transilvania ) au fost prelucrate târziu, în 2011, de către istorici clujeni.

     Trecerea în revistă a ... Revistei „Arhivele Bistriței” se dorește mai întâi o invitație la lectură, spre informare asupra subiectului propus, imaginea lui Avram Iancu, în an aniversar, în istorie și în prezent, apoi o formă de respect și admirație pentru cercetătorii neobosiți, pentru pasiunea lor, cu care deschid și expun cartea de istorie, cu pagini bogate în fapte, în evenimente, în eroi. Și, dincolo de specificul documentar, „Arhivele Bistriței” îl întâmpină pe cititor cu fragmente de adevărat stil beletristic, cu limbaj expresiv, metaforic, în stare să transmită sensibilitate, frumusețe artistică, celor ce  cred și în aceste comori: „Iancu mai trăiește și amintirea lui va trăi etern în sânul poporului român. Câmpiile și munții Transilvaniei vor răsuna pururi de cântecele create pentru glorificarea faptelor sale și tradiția va vorbi cu admirație, din generație în generație, strănepoților despre Eroul munților din 1848.”  ( Iosif Vulcan )

     Așteptăm cu interes următoarele numere ale Revistei „Arhivele Bistriței”, iluministe, convinși fiind că ele vor corespunde gustului și spiritului european, pe măsura secolului douăzecișiunu.