Elena M. Cîmpan. Un număr nou al revistei „Arhivele Bistriței”

     „Istoricul organizării administrative a teritoriului actualului județ Bistrița- Năsăud” este tema ( și titlul)  recentului număr din revista „Arhivele Bistriței”, care apare de 11 ani, la Bistrița, sub coordonarea profesorului Mircea Gelu Buta.  Preocupați mai mult de ce va fi decât de ce a fost, locuitorii județului Bistrița- Năsăud, dar nu doar ei, se văd deseori în ipostaza de a scrie județul pe documente, pe acte, pe adrese, fără să se gândească o clipă de unde vine, când s-a format, ce a fost înainte și cum poate fi explicat fenomenul formării unui județ, pornind de la reforme naționale, adaptate regiunii și locului în care ne aflăm.

       Datele tehnice ale revistei vorbesc de la sine despre importanța și rolul ei în societatea de astăzi. „Arhivele Bistriței”, coordonator, Mircea Gelu Buta, referenți științifici, Adrian Onofreiu și Lucian Vaida,  poartă sigla UZP (Uniunea Ziariștilor din România), fiind admisă în rândul publicațiilor etalon ale Uniunii, apare la Editura „Presa Universitară Clujeană”, în seria „Istorie – Societate – Cultură”, și are susținerea Clubului „Rotary” Bistrița. Pe coperta întâi a numărului prezentat, aici și acum, este o imagine cu harta județului Bistrița- Năsăud.

       În deschiderea volumului, autorul textului de început, Mircea Gelu Buta, realizează un studiu de ansamblu, succint și deschizător de drumuri, despre evoluția în organizarea administrativă a ceea ce numim astăzi județul Bistrița-Năsăud. Deosebit de clar sunt sintetizate și analizate faptele. Astfel, odată cu Reforma administrativă din anul 1925, a fost consacrat județul, ca unitate de bază. În 1950, regimul comunist  a desființat județele și a introdus Regiunile și Raioanele, pentru ca, din 1968, să se revină la județe, care au rămas, și după 1989, „unități administrative fundamentale în contextul descentralizării și al integrării europene.”

       Ca de fiecare dată, revista „Arhivele Bistriței” ne surprinde cu subiecte importante, care ar trebui să constituie preocupări de anvergură, în școli, în instituții, pentru o bună cunoaștere și înțelegere a faptelor, a destinelor, pe lângă care se trece uneori prea în grabă.

      Cele 120 de pagini ale revistei „Arhivele Bistriței” conțin trei studii ample. Mihai Georgiță, șef serviciu la Serviciul Județean Bihor al Arhivelor Naționale, scrie despre formele de organizare administrativă a teritoriului județului Bistrița- Năsăud, de-a lungul istoriei, până la mijlocul secolului al XIX-lea, pe etape, cu obști, uniuni de obști, voievodate, cnezate, comitate, districte, scaune, cercuri, subcercuri, structuri civile, militare, municipii, comune, plase, prefecturi, preturi, o bogăție de termeni și de situații, de realități, ce se cuvin atent citite. Adrian Onofreiu, de la Serviciul Județean Bistrița- Năsăud al Arhivelor Naționale, continuă cronologic analiza fenomenului privind organizarea teritorial-administrativă a județului Bistrița- Năsăud, de la 1849 și până în 1950, cu detalii specifice, de arondare a localităților. De exemplu, „fostul comitat Bistrița- Năsăud a fost remodelat cu denumirea de județul Bistrița- Năsăud, între anii 1919-1925. Acesta avea în componență patru plase: Livezile, Năsăud, Viișoara și Rodna Veche. Influențele austriece și maghiare își fac simțită prezența, în organizare, în termeni. Virgiliu Țârău, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca, prezintă „Considerații pe marginea politicilor administrativ teritoriale din România comunistă 1948-1968, urmărind parcursul „de la proiectare, la materializare”. Noua Reformă administrativă din 1968 a fost pregătită din timp. Conform acesteia, „locul regiunilor și raioanelor era luat de județe”, „inițial 39 la număr, apoi 40 și 41”.

     Au fost atât de multe schimbări în organizarea administrativă a teritoriilor, atât la nivel național, cât și al județului Bistrița- Năsăud. Deciziile generale s-au reflectat, firesc, asupra teritoriilor mici. Revista „Arhivele Bistriței” consemnează evenimentele așa cum au fost, pe bază de documente, de studierea arhivelor, de cercetare, iar, în acest sens, numeroasele note de subsol, trimiteri, demonstrează o activitate amplă și laborioasă. Cu un standard academic, „Arhivele Bistriței” pot fi citite atât de pasionații de istorie, cât și de cititorii ce doresc să se informeze direct de la sursă. Limbajul este accesibil, folosind alternativ registrul de specialitate și expunerea narativă. Pentru strădanie și consecvență, pentru convingerea colaboratorilor și credința în fiecare număr că va fi de interes, că va educa generații, tinere și mature, că va apropia trecutul de prezent, pentru frumusețea ideilor prezentate și pentru altfel de arhive, proaspete, re-scrise, decât cele prăfuite, laude coordonatorului revistei, profesorul, Mircea Gelu Buta.