Gheorghe Glodeanu: Anul literar 2022

De la o vârstă, la sfârșitul fiecărui an rămâi cu regretul că nisipul se scurge tot mai vertiginos din clepsidra vieții și timpul care ți-a rămas este tot mai scurt. Cu toate acestea, făcând bilanțul anului literar 2022, al raportului dintre proiecte și realizări, mă pot considera mulțumit. A fost un an prolific, în care am continuat în mod firesc activitatea mea anterioară. Am reușit să retipăresc două lucrări importante, Scriitori, cărți, muze. Ipostaze ale discursului amoros în literatura română și Orientări în proza fantastică românească. Prima mi-a adus și o medalie la Euroinvent Book Salon (Iași, 27 mai, 2022). Sfârșitul anului a venit cu un moment aniversar. Am împlinit o vârstă (65 de ani) pe care am sărbătorit-o (cum altfel?) publicând o nouă carte, Incursiuni în imaginarul ezoteric. Un studiu în care am urmărit în ce măsură ezoterismul, ocultismul, spiritismul și alchimia au influențat dezvoltarea literaturii. Tot în anul care a trecut am avut ocazia să prefațez versiunea spaniolă a romanului lui Gib Mihăescu, Femeia de ciocolată (La Mujer de chocolate), volum apărut la Báltica Editorial din Madrid în traducerea lui Joaqín Garrigós, care a făcut enorm pentru promovarea literaturii române în limba lui Cervantes. Am prefațat și cartea de debut a Ralucăi Giurgiulescu, Fănuș Neagu și poetica povestirii. Inițial teză de doctorat, monografia reconstituie cu migală toate aspectele creației reputatului scriitor. Am fost prezent și în antologia Petrecere cu stil. Literatură și gastronomie, lucrare coordonată de Irina Petraș. Anul 2022 a marcat și centenarul nașterii lui Marin Preda. Cu această ocazie, Stan V. Cristea a pregătit un important volum colectiv, Marin Preda. Omul și opera la centenar. Mă bucur că m-am putut număra și eu printre semnatarii cărții. La toate acestea se adaugă câteva zeci de articole publicate în Steaua, Vatra, Pro Saeculum, Jurnalul literar, Poesis, Mișcarea literară, Caiete Silvane, Memoria Ethnologica. În concluzie, un an literar bun, în ciuda dificultăților tot mai mari din planul social, care au afectat vizibil și viața culturală. Desigur, omul începe fiecare an cu optimism și cu speranțele reînnoite. Dar uităm că, în ciuda aparențelor, noul an nu înseamnă o ruptură, ci continuarea firească a existenței anterioare, ceea ce duce la finalizarea unor noi proiecte. Asta îmi doresc și eu și acest lucru îl doresc tuturor cititorilor.