ICU CRĂCIUN, SPIRITUL CĂRȚILOR

Cu fiecare nouă carte, avem prilejul să actualizăm datele personale ale autorului:

Icu crăciun – Născut în 3 decembrie 1951, Maieru, Bistrița-Năsăud.

Prozator, dramaturg, eseist.

Absolvent al Facultății de Filologie, Universitatea Babeș-Bolyai (1982, română-engleză).

Debut absolut: 1972, în cotidianul Ecoul cu schița Eu director, el director.

Debut editorial: În căutarea Graalului (publicistică culturală, 2003).

Alte volume:

• În spatele călărețului (roman, 2005);
• Întoarcerea la clasici (publicistică literară, 2007);
• Izbăvirea prin cultură (publicistică literară, 2008);
• Pești și parașute (roman, 2008);
• Scrieri incomode (publicistică literară, 2008);
• Mitingul (proză scurtă, 2009);
• Gânduri pentru prieteni (reflecții și reflexii, 2009);
• Povestiri cu personaje dubioase (proză scurtă, 2011);
• Teatru pentru toate vârstele (teatru, 2011);
• Gradele de comparație (roman, 2013);
• Pantofii (antologie de proză scurtă, 2013);
• Împreună (publicistică literară, 2014);
• Omul cu inelarul retezat (roman, 2014);
• Autori măiereni (antologie, coautor cu Iacob Naroș, 2015);
• Revanșa (roman, 2016);
• Scurtmetraje. Vistorii (proză scurtă, 2016);
• In brevis (publicistică literară, 2017);
• Când vor înflori mălinii (roman, 2018), nominalizare la premiile Filialei Cluj a USR;
• Liviu Rebreanu între contemporanii săi (istorie literară, 2019), nominalizare la premiile Filialei Cluj a USR;
• Nepotul din Italia (proză scurtă, 2020);
• Scrieri referențiale (publicistică literară, 2020);
• Tentația teatrului (istorie literară, 2022), nominalizare la premiile Filialei Cluj a USR.

Colaborări la periodicele: România literară, Apostrof, Vatra, Neuma, Scriptor, Convorbiri literare, Cronica, Mișcarea literară, Nord literar, Discobolul, Minerva, Revista ilustrată, Zestrea, Mesagerul literar și artistic, Răsunetul cultural, Cuibul visurilor, Cadran, Caiete Silvane, Mărturii culturale, Acolada, Alternanțe (Germania), Noul Literator, Tribuna, Ecouri, Apel la memorie, Tabor, Bibliotheca septentrionalis, Vatra veche, Izvorul Someșului, Avalon, Luceafărul de dimineață, Litera Nova (Spania), Arhivele Bistriței etc.

Teatrul său este tradus și în limba germană, în revista Matrix.

A obținut mai multe premii și distincții literare.

A editat și îngrijit:

Scrisori de pe front, de Octavian Hodoroga, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2007;

In Honorem Emil Boșca-Mălin (1913-2013) – comunicări, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013;

Ioan Partene – Viața și operele lui Anton Pann (împreună cu Ana-Maria Partene), Editura PIM, Iași, 2022.

 Membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj.

Vicepreședinte al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud.

Redactor al publicației Răsunetul cultural.

Redactor-șef al publicației Cuibul visurilor.

Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Au scris despre: Andrei Moldovan, Emilian Marcu, Ioan Negru, Virgil Rațiu, Adrian Țion, Teodor Tanco, Ion Buzași, Andreea H. Hedeș, Menuț Maximinian, Leon-Iosif Grapini, Vasile Vidican, Ovidiu Pecican, Victor Știr, Monica Grosu, Elena M. Câmpan, Ion Radu Zăgreanu, Vasile V. Filip, Iacob Naroș, Aurel Podaru, Mircea Daroși, Macavei Al. Macavei, Crin-Trandafil Theodorescu etc.

          De regulă, volumele de publicistică literară, culturală sau de altă natură sunt prezentate în opinia autorilor într-o ordine prestabilită, fie cronologică sau alfabetică ori, de ce nu, aleatoriu, așa după cum au fost redactate. Unii și le-mpart pe categorii de genuri și specii literare, alții după alte criterii numai de ei știute.

În cazul de față, volumul lui Icu Crăciun, Spiritul cărților, apărut la Editura PIM, Iași, 2023, nu urmărește ceva anume, ci doar înșiră articolele scrise, eseuri și cronici de întâmpinare publicate între anii 2020-2023. Coperta a patra specifică și câteva dintre publicațiile mai importante în care au apărut materialele de față. Aflat la al șaselea volum de acest fel, Icu Crăciun are, după cum se vede, rutina și abilitățile  necesare în dozarea datelor și a echilibrului adecvat între diversele tipuri de prezentare a componentelor publicistice actuale.

          Să începem cu eseurile din acest volum: ele sunt cele mai întinse, mai pline de substanță: „Antieminescianismul”, din revista Familia, 1937; Regina Elisabeta alias Carmen Sylva (p. 83-120); Graalul, Parsifal și Merlin, (p. 127-155); „Viața literară maghiară din România între anii 1918-1989, în viziunea universitarului clujean Gavril Scridon, p. 181-200; „Mai are audiență publicul român la romanul polițist?”

          Proza scurtă – e prezentă în următoarele cronici: Anamneză onirică (Cosmin Andrei Tudor, Balerina, 2021); O nouă carte de proză scurtă, marca Valeriu Stancu; Proza scurtă a lui Răzvan Nicula; O carte cu personaje reale de Aurel Podaru, „Lumea măruntă a prozatorului Olimpiu Nușfelean” (Ultima zi a peștișorului de aur, 2021).

          Romane: „Când casele și mobilierul devin personaje„ (Mihai Zamfir, În așteptare, 2020); „Un roman despre culisele corporațiilor” (Dan Bundi, Fata morgana 2020); „Două cărți cu un personaj comun” (Flavia Elvireanu, Ceața, 2020); „Năsăudul are un prozator talentat” (Darul de M. Danci, 2020); „Un roman al silvicultorilor” (Grigore Avram, La poalele Sodomei, 2022); „Un romancier talentat (Bogdan Brătescu, 21 de zile, 2020).

          Poezie – „Elena M. Câmpan, în slujba cuvântului” ( în volumul vara genunchiului stâng, 2022); „Versurile Mirelei Orban alungă întunericul” (Nespusul fărâmicios, 2021); „Cartea cu îngeri a lui Menuț Maximinian” (  ); „Complicațiile emoționale ale Mirelei Bălan” (Altminteri nici n-am fi fost, 2023); „Haiku-ul, o nouă paradigmă de inspirație pentru Ion Radu Zăgreanu”; „Poeți cu destine frânte prea devreme” (Dicționar-antologie Pasărea cu clonț de rubin Poezia clipei, 2022;

          Multe alte materiale aparțin altor direcții cum ar fi: Scrisoarea felicitare („Epistola de la Miazănoapte”); Portrete, evocări, medalioane, interviuri, dialoguri: „Măiereanca Livia Rebreanu –Hulea în postura de gazetar”, „Dialoguri cu Niculae Gheran” (La spartul târgului, interviuri și 75 de dedicații de la Arghezi la Zub, 2020; Gavril Istrate și Mircea Daroși” (trei cărți despre acest decan al filologilor români); „Convorbiri cu Mihai Zamfir (Gheorghe Simon, Dialoguri la Agapia, 2020).

Teatru: „Teatrul Regelui Mihai și a Majestății Sale Regina Ana” („Un război, un exil, o viață”, 2000)

Folclor: „Folcloristul Liviu Păiuș” (volumul 5, Pagini someșene, 2022),

Monografii: „Lumea de poveste a lui Leon-Iosif Grapini” (Monografia comunei Șanț).

Studii cu caracter social, istoric: Heinz Branddsch, despre dezvoltarea școlilor săsești din Ardeal”; „O carte de referință despre intelectualii din Bistrița-Năsăud și Universitatea clujeană în perioada interbelică”, 2021).

Literatura de divertisment: „O nouă carte veselă, marca Grigore Cotul” (Dureri de cot, 2022; „Un nou vaccin al epigramistului Grigore Cotul” (Registru de intenții, 2021)

Traduceri: „Sadoveanu și Rebreanu, traducători din opera Reginei Elisabeta, alias Carmen Sylva”.

Antologii: „O nouă antologie despre poeți clujeni postdecembriști” (Adrian Țion, 2020).

Eseuri: „In media res” cu Vasile V. Filip, vol. Cronici, povestiri, mărturisiri, 2022; „Carte pentru minte, inimă și literatură (Est versus Vest Asemănări și deosebiri” de Pop-Buia Damaschin).

Jurnale: „Vasile V. Filip, autorul volumului Însemnări de-a lungul vremii Ale unui dascăl greu de mulțumit”, 2022).

Rebreniana: „George Coșbuc și Liviu Rebreanu”; „O nouă carte despre Liviu Rebreanu” (Iacob Naroș, Liviu Rebreanu și Rebrenii, 2023); „Golanii lui Liviu Rebreanu”.

Așadar, un volum complex, se vede preocuparea constantă a autorului pentru critica și istoria literară, să nu uităm că Icu Crăciun, e la rândul lui: romancier, autor de proză scurtă, dramaturg, eseist, editor și îngrijitor de carte, ca urmare, este cel mai în drept să-și dea cu părerea asupra oricăror scrieri, indiferent de gen și specii literare.

Iacob Naroș