La Sibiu, Menuţ Maximinian a lansat cartea "Frontiere etnologice", a moderat panelul "Studii de caz" şi a susţinut o conferinţă despre satul bistriţean, la întâlnirea specialiştilor etnologi. Pe urmele Echipei Regale, la Șant, într-un nou proiect

Cea de-a XVIII-a ediție a Conferinței Anuale a Asociației de Științe Etnologice din România (ASER), prezidată de  prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, a avut loc la Complexul Național Muzeal ASTRA Sibiu, având ca temă “Studii etnologice, patrimoniu și peisaj cultural”. Evenimentul a avut invitaţi de marcă din lumea etnologiei de la cele mai importante universităţi, muzee, institute ale Academiei Române din România.

Colegul nostru Menuţ Maximinian, directorul ziarului "Răsunetul" şi preşedintele Societăţii Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, a lansat volumul "Frontiere etnologice", Editura Charmides, prefaţat de Otilia Hedeşan - preşedinte ASER, şi a moderat panelul  "Studii de caz" ( în care au fost conferinţele susţinute de Dorel Marc, Muzeul Județean Mureș, Lumea satului mureșean, elitele și încoronarea suveranilor români (1922). O incursiune etnoistorică în mentalul colectiv, Cezar Buterez, Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române din București, Hotarele moșiei Cătiașelor din fostul Plai al Buzăului. O reconstituire cartografică, Florentina Teacă, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, Oieritul tradițional al covăsnenilor și brețcanilor – istorie și contemporaneitate, Călin Gerard, Muzeul Viticulturii și Pomiculturii din Golești, Meșteri pietrari italieni în județul Argeș). De asemenea  a  susținut  conferința "O altfel de abordare pornind din satul bistriţean de acum 150 de ani" în cadrul panelului moderat de Gabriela Nedelcu-Păsărin. Comitetul științific a fost format din: Otilia Hedeșan, Universitatea de Vest din Timișoara, Narcisa Știucă, Universitatea București, Ciprian Ștefan, Muzeul ASTRA din Sibiu, iar Comitetul de organizare: Mirela Crețu, Muzeul ASTRA din Sibiu, Simona Malearov, Muzeul ASTRA din Sibiu, Diana Mihuț, Universitatea de Vest din Timișoara, Karla Roșca, Muzeul ASTRA din Sibiu.

O veste minunata! Pe urmele Echipei Regale, la Șant, într-un nou proiect. După 20 de ani de la cercetarea etnologică pe care Menuţ Maximinian a făcut-o cu dr. Ligia Fulga, de la Muzeul de Etnografie Brașov, cei doi se ocupă de roadele de pe teren, pe care le așează într-un volum științific.  S-au adunat sute de fișiere audio-video pe care le vor structura în perioada următoare și le vor așeza pe categorii, iar mai apoi într-o carte  ce va vorbi despre ce s-a întâlnit după 70 de ani de la prezenţa lui Dimitrie Gusti în Ţara Năsăudului.

Menuţ Maximinian este membru de la înfiinţarea ASER ( organizaţie profesionistă a etnologilor de tip Uniunea Scriitorilor fin România), de asemenea la iniţiativa prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, preşedinte ASER, se va ocupa de disiminarea comunicatelor  şi de imaginea asociaţiei, fiind jurnalist profesionist.

 

 

Otilia Hedeşan, în prefaţă: Autorul și-a structurat demersul în șapte secțiuni: Precursori, Lecturi, Reconstituiri, Aspecte rurale, Atitudini / Reflecții, Gastronomie, respectiv Portrete. În funcție de această grilă, textele scrise sau prezentate anterior în diverse ocazii de autor, se situează fie pe terenul ceva mai stabil al istoriei etnologiei, sau al comentariilor de carte etnologică, fie în spațiul mai dinamic al analizelor angajate despre faptele de patrimoniu cultural imaterial sau al studiilor despre transformările faptelor de cultură tradițională. Menuț Maximinian restituie o imagine vie și captivantă a interesului pentru cultura tradițională în partea nordică și nord-vestică a României, în primul rând în județul Bistrița-Năsăud. 

 

 

 

Rezumat

Pornim de la amintirile din copilărie ale ilustrului pedagog Vasile Grigore Borgovanu, surprinzând viaţa trăită de acesta în perioada 1859-1873 în satul natal, Corvineşti şi scris undeva în jurul anului 1920, la 50 de ani depărtare. Atmosfera tradiţiilor de acum 150 de ani sunt publicate în premieră după manuscrisul de la Arhivele bistriţene.  În Ardealul lui Borgovanu oamenii sunt la fel ca vorbele lor: mândri, dar nu trufaşi, aşezaţi şi „rabdatori”, mici ca „înalţâme” şi vânjoşi. Când iese pe uliţă, femeia îşi leagă „naframa” sub bărbie – semn cã are o supărare şi nu e cazul să o întrerupi din mers. Dacă se leagă la spate e semn de bucurie, de normalitate. Nu e uşor să înţelegi sufletul lor. Pentru asta îţi trebuie timp. Îţi trebuie răbdare să-i asculţi în parte pe ţărani şi, nu în ultimul rând, să mergi la pas până pe deal, simţind respiraţia tainică a locului, glasul „pamântului” – hotar despãrţitor şi loc de intemeiere. Credinţa şi morala creştină le-au fost suportul moral în luptă cu răul, dar şi în trăirile intense ale bucuriei.