Cei mai importanți specialiști în etnologie din România, în conferință la Bistrița. Președintele Otilia Hedeșan: Bistrița-Năsăud este un reper științific important în studiile etnologice

Municipiul Bistriţa găzduieşte, timp de trei zile, Conferinţa Anuală a Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România (ASER), eveniment de înaltă ţinută ce reuneşte profesori universitari de la catedrele de Etnologie, specialişti de la Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române, de la Muzeul Naţional al Satului şi cele mai importante muzee din ţară.

         Deschiderea oficială a conferinţei, găzduită de sala de şedinţe a Primăriei municipiului Bistriţa, a fost făcută de primarul Ioan Turc, care le-a urat tuturor participanţilor un bun venit într-un oraş plin de energie, cu o istorie bogată, multicultural, un oraş ecumenic din toate punctele de vedere, şi confesional, şi cultural.

„Judeţul Bistriţa-Năsăud este, totodată, un tezaur de dansuri, de obiceiuri, de artă, de cultură populară şi mă bucur să văd în sală oameni care duc vestea şi fac dovada că tradiţiile în municipiul Bistriţa, în judeţul Bistriţa-Năsăud, sunt la ele acasă. (...) Tema conferinţei este una cât se poate de generoasă  - „Pentru o etnologie a (bunei) convieţuiri(i)” - pentru că Bistriţa este cu adevărat un spaţiu al toleranţei. Ceea ce se întâmplă în Bistriţa cred că este demn de un manual la bunelor practici, iar eu ca bistriţean am simţit mereu acest lucru, ca pe o realitate. Nivelul de acceptare, de acceptabilitate în Bistriţa şi în judeţul Bistriţa-Năsăud este cât se poate de înalt şi, din această perspectivă, eu cred că suntem pe media bunului simţ comun la nivel naţional”, a declarat primarul Ioan Turc.

Edilul municipiului Bistriţa i-a invitat pe oaspeţi să descopere oraşul şi principalele lui repere arhitecturale, de la Biserica Evanghelică, Casa Argintarului, Casa cu Lei, zidul Cetăţii, Turnul Dogarilor, Ansamblul Sugălete.

Managerul Centrului Cultural Municipal „George Coşbuc”, Gavril Ţărmure, a subliniat, în mesajul său, faptul că Bistriţa „nu este un oraş aşa de mare, dar orgolios, cu o istorie urbană de câteva sute de ani, unul dintre cele mai vechi oraşe din România, cu 800 de ani de istorie urbană, care şi-a cumpărat acest statut încă de la 1300 şi ceva”.

„Să nu uităm că Bistriţa este în judeţul Bistriţa-Năsăud, judeţ în care au avut loc cercetări etnologice încă de la începutul existenţei acestei ştiinţe. Ne amintim de cercetările făcute de echipa regală coordonată de Dimitrie Gusti, constituită din sociologi, etnologi, cercetători, muzicieni, oameni de literatură. Venirea dvs. Aici, în forţă şi in integrum, mi se pare un fapt firesc”, a precizat Gavril Ţărmure.

Managerul Palatului Culturii a evidenţiat rolul etnologului şi scriitorului Menuţ Maximinian în organizarea acestei conferinţe. Dr. Gavril Ţărmure a prezentat şi materialele editate cu această ocazie, respectiv volumul „Poveştile Bistriţei”, antologie gândită de Menuţ Maximinian, în care importanţi oameni de cultură, de istorie şi istoria artelor şi-au povestit propria experienţă în relaţia cu Bistriţa, amintind aici pe prof. univ. dr. Liviu Zăpârţan, prof. dr. Mircea Gelu Buta, dr. Adrian Onofreiu, dr. Vasile Duda, Dinu Flămând, Aurel Rău, Eugen Miloş etc.

„Am început să pregătim această conferinţă încă de anul trecut. Am participat la 15 dintre Conferinţele ASER. Vreau din capul locului să mulţumesc domnului primar Ioan Turc şi domnului manager Gavril Ţărmure, cu care am participat la conferinţe de etnologie din ţară.  Sunt alături de noi oameni din muzee, instituţii culturale care iubesc tradiţia şi o nemuresc prin studiile şi cercetările lor. Este foarte important ca ei să ajungă pe aceste meleaguri unde Liviu Rebreanu şi George Coşbuc au vorbit atât de frumos despre ţăranul român, dar şi la Bistriţa, în Oraşul Imnului Naţional, unde ne veghează Andrei Mureşanu”, a transmis Menuţ Maximinian, coordonatorul Conferinţei Anuale ASER, alături de Diana Mihuţ de la Universitatea de Vest din Timişoara.

Preşedintele ASER, prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, a menţionat că Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România reprezintă o grupare profesională care întruneşte specialişti din sfera ştiinţelor etnologice, adică muzeografie,  etnografie, muzeologie, filologie, folcloristică, etnomuzicologie.

„Suntem în al XIX-lea an de activitate, este a XIX-a conferinţă anuală. Riturile profane respectă, asemeni tuturor riturilor, nişte reguli, una dintre ele este cea a predictibilităţii, a repetitivităţii. Ne întoarcem la Bistriţa la obiceiul nostru de a ne vedea o dată pe an, în ultima decadă a lunii noiembrie (...). Suntem veniţi din Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Baia Mare, Sibiu, Oradea, Piteşti, Craiova, Zalău”, a explicat Otilia Hedeşan.

Preşedintele ASER s-a referit şi la cele patru repere ale culturii române, pe de o parte, şi ale dezbaterilor pe tema lumii ţărăneşti şi a satului românesc – Liviu Rebreanu, George Coşbuc, Andrei Mureşanu şi Ion Pop Reteganul.

„Bistriţa-Năsăud nu este un judeţ oarecare. Cel puţin pentru studiile etnologice este un loc central, un loc reper, locul uneia dintre primele cercetări sociologice complexe. E una din atracţiile care nu e doar exotism curat, e un reper ştiinţific important”, a mai spus prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, care a oferit diplome de mulţumire din partea ASER primarului Ioan Turc, managerului Gavril Ţărmure şi etnologului şi scriitorului Menuţ Maximinian.

În sesiune plenară au conferenţiat prof. univ. dr. Tudor Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, pe tema „Legenda Sfântului Andrei” şi prof. univ. dr. Cristina Bogdan, decan al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti – „Chipurile Sfântului Haralambie în iconografia religioasă (sec. XVIII –XIX). Studii de caz”.

Preşedintele Societăţii Scriitorilor Bistriţa-Năsăud, Menuţ Maximinian, a moderat secţiunea dedicată principalelor apariţii editoriale, ziua încheindu-se la Palatul Culturii Bistriţa cu un Tablou muzical-coregrafic din riturile de trecere şi sărbători în cadrul căreia şi-au dat concursul Ansamblul profesionist „Cununa de pe Someş” (dirijor Anghel Urs, coregraf Teodor Puşcaş), Ansamblul „Balada” (coregrafi Ioan şi Bianca Simionca),  Ansamblul „Dor de pe Câmpie” din Silivaşu de Câmpie, Grupul Tradiţii Bistriţene.

Vineri, Conferinţa Anuală ASER a inclus o sesiune de comunicări în 19 paneluri paralele, dar şi vernisajul expoziţiei „Povestea cămăşii bărbăteşti”, din Colecţia Menuţ Maximinian, în colaborare cu Universitatea de Arte şi Design Cluj, curatori Vasile Duda şi Axenia Roşca, la Galeriile „Casa cu Lei”.

Sâmbătă este programată o vizită de lucru în Ţara Năsăudului pe itinerariul Muzeul Memorial „Liviu Rebreanu”, Muzeul Grăniceresc Năsăud, Muzeul Memorial „George Coşbuc” şi Atelierele meşteşugăreşti din Salva. 

Video 1

Video 2