La Galeriile Casa cu Lei, expoziție de cămăși tradiționale bărbătești din colecția Menuț Maximinian și interpretări contemporane ale artiștilor de la UAD Cluj-Napoca

Municipiul Bistriţa a fost gazdă, timp de trei zile, pentru Conferinţa Anuală a Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România (ASER), eveniment de înaltă ţinută ce a reunit profesori universitari de la catedrele de Etnologie, specialişti de la Institutul Arhiva de Folclor a Academiei Române, de la Muzeul Naţional al Satului şi cele mai importante muzee din ţară. În cadrul acestui eveniment de ținută, a fost vernisată expoziţia Firul - legătura între generaţii - Colecţia de cămeşi tradiţionale Menuţ Maximinian și interpretări contemporane din cadrul Universității de Arte şi Design Cluj-Napoca.

Amfitrion a fost managerul Gavril Ţărmure, iar invitați prof. Univ. Dr. Otilia Hedeşan – președinte ASER, managerul Alexandru Pugna de la Centrul Județean pentru Cultură, creatorul popular Virginia Linul. Au expus studenți și cadre didactice ale Departamentului de Arte Textile - Design Textil (Prof. Univ. Dr. Liliana Moraru, Conf. Univ. Dr. Livia Petrescu, Conf. Univ. Dr. Anca Pintilie, Lect. Univ. Dr. Axenia Roșca, Asis. Univ. Drd. Andreea Holotă, Asis. Univ. Drd. Vlad Bulgăre).  

         La eveniment au participat şi sculptorul Radu Moraru, fost rector al Universităţii de Arte şi Design Cluj-Napoca, pictorul Marcel Lupşe, prof. univ. dr. Ionel Tanase, Sever Moldovan, Oniţa Mureşan, prof. univ. dr. Cristina Bogdan -  decanul Facultăţii de Litere de la Universitatea din Bucureşti, dar și alți invitați. 

Ideea acestei expoziții i-a aparţinut etnologului și scriitorului Menuţ Maximinian, iar cel care a pus în operă dialogul între cămaşa tradiţională şi interpretările contemporane ale ţesăturilor a fost istoricul de artă Vasile Duda.

         „În aceste zile, Bistriţa, Centrul Cultural Municipal şi parteneri ai acestuia, au găzduit Conferinţa Naţională a Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice în România (ASER). Alături de conferinţele de specialitate care au fost susţinute cu multă acribie şi cu multă competenţă de către cercetătorii profesionişti ai culturii populare şi ai societăţii în ansamblul ei, au fost şi alte câteva momente, şi mă refer la un spectacol cu tradiţii, vizitarea unei expoziţii de artă contemporană. Beneficiem şi de o expoziţie extrem de interesantă, un fel de expoziţie de artă contemporană, pornind de la creaţia ţărănească, arhaică, originală, ajungându-se la creaţie vestimentară din ziua de azi, realizat în spaţiul academic. Acest exerciţiu de artă contemporană este în faţa noastră şi ne bucurăm din plin de el”, a declarant managerul Palatului Culturii, dr. Gavril Ţărmure.

         Prof. univ. dr. Liliana Moraru a menționat că exponatele sunt o îmbinare minunată între lucrările studenţilor, absolvenţilor şi ale cadrelor didactice de la Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca şi colecţia Menuţ Maximinian. “Vă lăsăm să admiraţi grafismul, decorativismul, această stare de picturalitate. Este un joc între alb şi negru, dar avem şi lucrări care se inspiră din tradiţia noastră maramureşeană, din tradiţia de ţesere autentică. Bistriţa este admirată pentru faptul că demonstrează încă odată că se dezvoltă un centru de interes cultural extraordinar”, a declarat prof. univ. dr. Liliana Moraru.

          „Costumul popular a fost şi este o modă şi mi-aş permite să-l citez pe Constantin Noica care a spus: „În cultură, nimic nu trebuie să se piardă, totul trebuie transmis şi reînnoit”. Datorită puterii creatoare a femeilor românce, noi astăzi avem o ladă de zestre extraordinară şi un patrimoniu în muzee extraordinar, un tezaur pe care nimeni în lume nu-l are. Lăzile de zestre din Bistriţa-Năsăud sunt cele mai bogate şi cele mai frumoase pentru că sunt pline de culoare, de frumuseţe şi de măiestrie. Hărnicia, voioşia se regăseşte în aceste cămăşi deosebite”, a remarcat dr. Virginia Linul, creator popular.

         Managerul Centrului Judeţean pentru Cultură, Alexandru Pugna, a mențiinat că, prin prezenţa specialiștilor, Capitala etnologiei româneşti a fost mutată la Bistriţa. “Îi mulţumesc lui Menuţ Maximinian, care ştiu că şi-a dorit enorm această întâlnire la Bistriţa, un om care de foarte mulţi ani trudeşte în domeniul promovării valorilor spirituale ale satului românesc, în mod special al celui din Ţinutul Bistriţa-Năsăud. E un ziarist apreciat, poet, scriitor, un om care se dedică artei într-o paletă extrem de variată. Mă bucur că Menuţ a gândit o expoziţie altfel, un dialog între artistele plastice populare, ţărănci care se dovedesc a fi adevărate artiste, care au aşezat culorile pe cămăşi populare, şi artişti plastici de la Universitatea de Arte şi Design. E foarte important să ne întoarcem la rădăcină. Acest dialog între arta cămăşii tradiţionale şi arta realizată de artişti plastici – studenţi, absolvenţi sau profesori la această importantă instituţie de artă, de învăţământ din Transilvania -  este extrem de important. Toate lucrările studenţilor sunt confecţionate din lână. Lâna, pe lângă in şi cânepă, a constituit baza executării hainelor, dar şi a elementelor care împodobeau casa ţărănească. Ţăranii noştri, astăzi, dau foc lânii. Nimeni nu mai dă o valoare acestui material extraordinar. Lâna nu doar ne apără de frig şi ne înfrumuseţează casa ţărănească, ea poate fi folosită ca element care să creeze artă şi să bucure ochiul şi sufletul celui care o urmăreşte. Această expoziţie poate fi un semnal de alarmă pentru cei care au puterea să decidă şi să dea un plus de valoare acestui material care a fost esenţial pentru neamul nostru românesc. Bistriţa este un centrul cultura în care se întâmplă lucruri importante, de valoare naţională. Menuţ lucrează la o carte legată de cămaşa bărbătească din Ţinutul Bistriţei şi Năsăudului de unde veţi afla lucruri inedite despre cămaşă, despre importanţa ei, şi despre tot ceea ce reprezintă ea”, a declarat managerul Alexandru Pugna.

         Prof. univ. dr. Cristina Bogdan, decanul Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, a adus în atenție  problema privirii. “Noi, ca profesorii care predăm etnologie sau antropologie, discutăm frecvent cu studenţii despre o distincţie pe care a teoretizat-o destul de frumos regretatul Vintilă Mihăilescu, distincţia dintre a vedea şi a privi. Cu toţii vedem, tuturor ne intră pe retină nişte informaţii în momentul în care călătorim prin lume. A privi înseamnă puţin mai mult decât a vedea. Conform etimologiei termenului, a privi înseamnă a rămâne, a zăbovi meditativ lângă ceea ce vezi. Eu vă invit să priviţi această expoziţie, nu doar s-o vedeţi. În expoziţie avem de-a face cu o atingere de dragoste pe care o propune Menuţ Maximinian, aducându-ne obiecte din colecţia personală. O colecţie personală înseamnă întotdeauna un gest de dragoste. Dincolo de un gest de cunoaştere e un gest de dragoste faţă de obiectele colecţionate şi faţă de felul în care venim, aşa cum spunea Noica, unii pe urmele celorlalţi”, a explicat prof. univ. dr. Cristina Bogdan.

         Prof. univ. dr. Otilia Hedeşan, președintele ASER, a adăugat că “această expunere de cămăşi bărbăteşti – speciale în primul rând prin croiul pe care-l are fiecare, din ţesătura pe care o are fiecare – este deja o lecţie despre eleganţă, despre discreţie şi despre bogăţia care se vede din semne mici, cum sunt acele decoraţiuni pe mânecă sau pe gulere”.

         „Expoziţia mi se pare foarte frumoasă. Frumuseţea, eleganţa, discreţia, munca şi inventivitatea sunt lucruri care nu se întâlnesc întotdeauna împreună. Vă felicit şi îl felicit pe Menuţ care, fiind în acelaşi timp scriitor, realizator de emisiuni de televiziune, jurnalist, etnolog şi om de suflet, găseşte vreme de fiecare dată să se ocupe şi de această poveste a portului din Năsăud. Ştiu puţine lucruri despre Bistriţa, însă bistriţenii seamănă, după părerea mea, cel mai mult cu bănăţenii. Tare le-a plăcut unii de ceilalţi, mai ales în ultimii 60-70 de ani, pentru că mulţi bistriţeni au mers să lucreze în Banat, au câştigat bine acolo, în vreme ce satele de aici erau necolectivizate, deci, nu era rău nici dincoace. Printre lucrurile care le-au plăcut în Banat s-au numărat ţinutele tradiţionale. Prin ţinută tradiţională înţelegem hainele care erau la modă în Banatul anilor ’70-80, extrem de şocante, strălucitoare, cu aur mult pe ele sau cu acarenţă de aur. Le-au cumpărat pe bani buni şi le-au adus acasă. Aşa cum am aflat din teza de doctorat a Smarandei Mureşan, au fost învăţaţi că acele haine nu sunt autentice. Poate că frumoase nu sunt pentru noi care învăţăm nişte criterii de estetică la Facultatea de Litere, la Facultatea de Arte, da, nu-s frumoase, dar autentice sunt, pentru că autentic înseamnă ceva care ţine de maniera în care o comunitate se reprezintă pe sine însăşi, este ceva care ţine de valorile pe care şi le autoafirmă la un moment dat o comunitate. E şi într-un loc şi în altul această dorinţă de afişare a bogăţiei. Am fost tentată să cred că doar asta aseamănă comunităţile. Ei bine, aceste 50 de cămeşi albe, cu puţină decoraţie, e drept cu mov, cu portocaliu, cu roz... Ce tradiţie au aceste culori? Ei bine, au o tradiţie, pentru că tradiţia uneori se moşteneşte, dar foarte adesea se inventează. Asta este logica studiilor etnologice”, a argumentat prof. univ. dr. Otilia Hedeșan.

         Nu în ultimul rând, drd. Menuţ Maximinian, și-a motivat acest demers expozițional prin faptul că în lada sa sunt aproape 100 de „cămeşi”, adunate în cei 20 de ani în care a mers în poveşti la oameni, unele primite, altele cumpărate, altele găsite prin pod. “Multe dintre ele sunt de pe Valea Ţibleşului, de la mine de acasă, din satul meu. Numai tatăl meu a avut aproximativ 25 de cămăşi. Am adus cămăşi şi mai noi, şi mai vechi, nu am ales eu ce a fost expus. Eu am adus doar lada de zestre, iar artiştii clujeni au selectat şi au ales cămăşile de sărbătoare. Această expoziţie va rămâne pe perioada sărbătorilor de iarnă, bistriţenii vor putea veni să vadă ce au creat cei de la Universitatea de Arte și Design pornind de la modelul tradiţional. De mult ori mamele îşi puneau tot sufletul în cămaşa feciorului, pentru că şi el ieşea la joc, nu numai fata. Ţara Năsăudului este mândră, pentru că are ce arăta, iar femeile îşi arătau priceperea şi prin aceste cămăşi”, a declarat Menuț Maximinian.

Menuţ Maximinian a anunţat că zilele acestea va fi lansat şi volumul „Povestea cămeşii bărbăteşti”, printr-un proiect cu finanţare nerambursabilă din bugetul judeţean pe anul 2023.