Liviu Maior, dublă lansare de carte la Beclean

            În cadrul manifestărilor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1918, miercuri, 31 octombrie, de la ora 16.00, la sediul Primăriei oraşului Beclean, are loc evenimentul de lansare a cărților „Un părinte fondator al României Mari: Alexandru Vaida Voevod” , apărută la Editura Școala Ardeleană și „ De la Marele război la România întregită”, apărută la Editura Rao Books.

Cele două volume au fost scrise de către istoricul profesor universitar doctor Liviu Maior, fiu al oraşului Beclean, care va fi prezent la eveniment.

Reputatul istoric, care a fost ministru al învăţământului între anii 1992 - 1996, perioadă în care a sprijinit din plin şi investiţiile în modernizarea învăţământului beclenar, a dorit să îşi lanseze aceaste două noi cărţi şi la Beclean, în semn de preţuire şi respect pentru localitatea sa natală.

Personalitate marcantă a cercetării istorice româneşti contemporane, profesorul universitar droctor Liviu Maior revine în atenţia specialiştilor cu o nouă carte excepţională, de această dată una dedicată Marelui Război. După cum bine se ştie, istoricul Liviu Maior a fost profesor pentru mai multe decenii al Universităţii „Babeş-Bolyai” şi în acelaşi timp primul director al Centrului de Studii Transilvane, reînfiinţat în anul 1991, sub preşedinţia de onoare a lui David Prodan. În calitate de director, profesorul Liviu Maior a organizat într-o formă modernă activitatea acestei instituţii ştiinţifice şi a revitalizat publicaţia Centrului de Studii Transilvane, Revue de Transylvanie, revistă trimestrială cunoscută azi sub titlul de Transylvanian Review/Revue de Transylvanie şi care este unica revistă de istorie din România clasificată ISI. În peisajul general al istoriografiei româneşti, profesorul Liviu Maior este unul dintre cei mai apreciaţi specialişti din ultimele decenii, Bibliografia bogată a operei Domniei Sale oferind suficiente argumente în acest sens. Liviu Maior a editat, de-a lungul celor cinci decenii de activitate istoriografică, importante surse documentare inedite, menite să stimuleze înţelegerea dintr-o nouă perspectivă a istoriei Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, a istoriei mişcării naţionale româneşti, a Războiului de Independenţă, a corespondenţei politice a unora dintre cele mai importante personalităţi ale vieţii publice româneşti din Transilvania (Avram Iancu, Alexandru Vaida Voevod ş.a.). Preocupat de istoria modernă a României, Domnia Sa a cercetat cu deosebire mişcarea pentru emanciparea naţională a românilor din Transilvania, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, publicînd studii şi cărţi fundamentale privind Revoluţia de la 1848, procesul de constituire a Partidului Naţional Român din Transilvania, organizarea şi ideologia lui, Memorandul, relaţiile românilor cu Habsburgii, soldaţii şi ofiţerii români din armata austro-ungară, etc. Reformator al scrisului istoric românesc contemporan, profesorul Liviu Maior a reconstituit istoria românilor transilvăneni de la stadiul formării şi afirmării naţiunii moderne pînă la desăvîrşirea unităţii naţional-statale şi formarea României Mari, într-o viziune integratoare de istorie românească şi europeană. Multe din cărţile şi studiile Domniei Sale, mai cu seamă cele publicate în limbi de circulaţie internaţională au contribuit la receptarea corectă de către istoricii străini a istoriei moderne a României şi a situaţiei românilor din Transilvania în secolele XIX-XX. Nu în ultimul rând, din postura de om politic şi diplomat (ministru, senator şi ambasador), a promovat constant valorile naţionale şi interesele ţării, cu scopul asigurării unui loc cît mai prestigios al României pe arena internaţională, în concertul universal de naţiuni.

Liviu Maior s‐a născut pe 2 octombrie 1940 în Beclean, judeţul Bistriţa‐Năsăud. A devenit doctor în istorie (1974) al Universității „Babeș‐Bolyai”, iar din anul 1990 a fost profesor universitar titular și conducător de doctorate la Facultatea de Istorie și Filosofie în cadrul aceleiași universități. A reînfiinţat Centrul pentru Studii Transilvane (care a funcţionat iniţial în perioada 1942‐1948), al cărui director a şi devenit în 1991, organizând activitatea acestei instituţii ştiinţifice după principii moderne. În 1996 s‐a transferat la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Între 1992 şi 1996 a fost ministrul Educaţiei și a exercitat funcția de președinte al Comisiei Naționale UNESCO, în 1994 a fost vicepreședinte al Conferinței Mondiale UNESCO, precum și vicepreședinte al Conferinței Europene a Miniștrilor Educației de la Madrid. Între anii 1996 și 2000 a fost ales senator în Parlamentul României, pentru ca între 2003 şi 2005 să servească drept ambasador plenipotenţiar în Canada. Membru al Comisiei de Istorie a Relaţiilor Internaţionale, din cadrul Comitetului Internaţional de Studii Istorice, a lucrat ca profesor asociat în Statele Unite ale Americii, efectuând vizite de documentare şi specializare în ţări ca Belgia, Franţa, Anglia, Italia, Germania, Austria şi Ungaria. Interesat de istoria modernă a României, a acordat o atenţie deosebită mişcării pentru emancipare naţională a românilor transilvăneni din a doua jumătate a secolului al XIX‐lea, publicând o serie de cărţi fundamentale despre Revoluţia de la 1848, crearea Partidului Naţional Român din Transilvania, organizarea şi ideologia acestuia, relaţiile dintre români şi habsburgi etc. l‐au fost acordate numeroase distincţii academice pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, inclusiv premiul Academiei Române în 1993, iar în anii 2007 și 2008 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităților „Petru Maior” din Târgu Mureș și, respectiv, „Lucian Blaga” din Sibiu.

În 10 august , anul 2000, prin Hotărârea nr. 16 a Consiliului Local al oraşului Beclean  , istoricul Liviu Maior este desemnat primul Cetăţean de Onoare al oraşului Beclean.

Profesorul universitar doctor Liviu Maior reprezintă astăzi cea mai autorizată voce a istoriografiei românești dedicată istoriei Marelui Război și făuririi României Mari, cărțile sale fiind considerate o epopee a momentului apoteotic al istoriei românilor , Marea Unire de la 1918.