Măriuca Drăgan: Nu ne pierde, Doamne, încă !

Autobiografie
Mă numesc Măriuca Drăgan, din comuna Monor, şi sunt absolventă a Liceului Agro-Industrial. Sunt căsătorită şi am doi copii.
Am apărut în ziare din Reghin, Bistriţa, dar şi în reviste precum „Agricultorul”, de la Editura „Ceres” Bucureşti, dar şi altele înainte de 1989.
Am fost premiată în concursul de creaţie „Om bun, om rău” din Bistriţa, anul 2002.
Am apărt în cartea „Studii şi cercetări etnoculturale”, Bistriţa, cu poezii şi colinde proprii.
Am scris cărţile „Poezii Populare”, " De la noi din Ardeal" şi „Sămânţa cuvântului”.
Mulţumesc celor care mă citiţi
Măriuca Drăgan
...........................
Este laureată a concursului organizat în 2001 de ziarul bistriţean „Răsunetul”
Versurile de inspiraţie folclorică, istorică şi religioasă, cu unele metafore merituoase.
Mircea Prahase

O, Doamne!

O, Doamne! Nu ne pedepsi...
Aşa cum noi am meritat
Că n-am ascultat de Tine
Cum bine Iisus ne-a-nvăţat

O, Doamne! Nu ne pedepsi..
Boala arde-ntreaga lume,
Bogat ori sărac se duce
Nu ştiu câţi vor mai rămâne.

O, Doamne! Nu ne pedepsi...
C-atâţia sfinţi pe lume-ai dat
Ce ne-au spus, Doamne, de tine
Dar noi de răi n-am ascultat.

O, Doamne! Nu ne pedepsi...
Ne plângem morţii din poartă
Plângând ne uităm după ei
Cum se duc cu doar la groapă.

O, Doamne! Nu ne pedepsi...
De mândri, nedrepţi, de mişei
Batjocoritori şi hapsâni
Oameni neiertători şi răi.

O, Doamne! Nu ne pedepsi...
Doamne, mai lasă-ne viaţa
Că poate încă vor mai fi
Drepţi şi buni în lumea asta.

Staţi acasă

Staţi cu toţii acasă de vreţi să trăiţi,
Căci coronavirus globul a cuprins.
Staţi acas’ părinţi, copii, surori şi fraţi
Că e pandemie, oamenii-s atacaţi.

Staţi cu toţii acasă de vreţi să scăpaţi,
Că de nu, de virus veţi fi atacaţi.
Staţi acasă, fraţi, nu ieşiţi mai deloc
Boala-i de la om la om, e-n orice loc.

Staţi acasă toţi, nu vă îngrămădiţi,
Prea aproape nu staţi, la trei metri să fiţi
Pe nas şi pe gură să vă puneţi masca
Spălaţi cu săpun mâinile şi faţa.

Cu săpun şi apă spălaţi-vă mereu
S-aveţi mănuşi. Pandemia-i război greu
Dezinfectaţi mâna când e necesar
Mănuşile, clanţa, tot ce-i atins iar.

Spălaţi poamele cu apă şi spăpun
Că-i grea boală-n lume, e virus nebun,
Astea toate eu vă spun şi vă vestesc
Cum doctorii toţi ne-nvaţă, ne vorbesc.

Vă rugaţi Fecioarei din a Sa Grădină
Fiul Său Iisus de noi s-aibă milă
De noi, păcătoşii, fecioara s-o îndura
Şi Fiul Său, Iisus, boala ne-o lua

Dar întorşi cu toţi din păcat să fim
Cu greul, cu boala, să nu ne-ntâlnim.
Că lumea asta făcutu-şi-o legi noi
Fără Dumnezeu, dar boala-n război?

Pentru cadre medicale

Când ţara ne e încercată
Câd tot globu-i încercat
Voi toţi, medici, laolaltă
Cu marea boală vă luptaţi.

Medici, cadre medicale,
Ca nişte îngeri sunteţi voi
Pentru bolnavii din spitale,
Că pandemia-i greu război.

Sunt cu voi, asemeni vouă,
Oameni drepţi şi oameni buni
Că daţi speranţă de viaţă
La bolnavii acestei lumi.

Lăcrimăm cu voi alături
Când vă siliţi să vindecaţi
Când nu vă daţi deloc în lături
Şi rezistaţi epuizaţi.

Sunteţi ca îngerii păzitori
De-a lui Dumnezeu cel Sfânt
Cel ce se bucură-n cer,
Medici - ce faceţi pe pământ.

Că bolnavii, nevoiaşii
Sunt fraţii dragi ai lui Iisus
De aportul vostru, medici buni
Se bucură Dumnezeu sus.

Nu ne pierde, Doamne, încă

O! Iisuse, ai îndurare,
Cerem cu lacrimi amare:
Ia a lumii boală mare
Şi dă iar lumii iertare.

Iisuse, Mărire Ţie
Dă-ne-n lume milostire
Suferinţa, boala cea grea
De pe noi, nevrednicii, o ia.

O! Iisuse îndurător
Îndură-te de-a nost’ popor
O! Iisuse, ai milă, vezi,
Că-i durerea lumii întregi.

Nu ne pierde, Doamne, încă,
De pe al tău sfânt pământ
Că cine-ţi va cânta Ţie
Tată Ceresc, iertător Sfânt.

Nu ne pierde, Tată Sfinte
Pentru a noastre păcate
Mai ţine-ne pe-al tău pământ
Să spălăm relele toate.

Să spălăm cu lacrimi tina,
Păcate multe şi dureri
O! Iisuse bun! Mâna-ntinde
Cu vindecări şi cu iertări.