NAȚIUNEA ROMÂNĂ din 1937. Năsăud

În cotidianul politic, economic și social „Națiunea Română” (an.XI, nr. 15, din 21 ianuarie 1937), ce apărea la Cluj, citim un alt articol (nesemnat), intitulat „Știri din Năsăud”, cu subtitlul „Redeschiderea Casinei Române”, în care publicul era informat că în 16 ianuarie 1937 „a avut loc redeschiderea Reuniunii române de lectură din localitate”, întrucât în ultimii doi ani „a stagnat din cauza greutăților financiare”. „Noul comitet ales, având ca președinte pe d. Leon Bancu, directorul băncii Aurora, a selecționat vechii membri, a înscris noi membri și a încasat taxele restante”. La data respectivă, societatea, care împlinea 75 de ani de existență, număra peste 150 de membri, „toți intelectuali-funcționari de stat”. Tot acum, s-au luat măsuri pentru repararea mobilierului.

            O altă știre (semnată I. C.) se referă la faptul că maiorul Octavian Minea, „comandantul subinspectoratului premilitar din județ, a făcut inspecția tineretului premilitar din localitate […] la: liceu, școala normală, gimnaziul industrial etc.” „Au fost concentrați tinerii de la subcentrele Năsăud – liceu de sub comanda dlui prof. Marin Vancea și Sabin Tomuța, subcentrul școlii normale de sub conducerea dlui Ioan Nicolescu, lt. în rez; subcentrul Năsăud și Salva sub comanda dlui Ioan Irini. După inspecție, d. maior Minea a ținut conferința Apărarea pasivă în sala de gimnastică a liceului”. De asemenea, „elevii cercetași dela școala normală au aranjat o șezătoare artistică-literară intimă în sala festivă a școlii”. S-a intonat „Marșul cercetășesc”, iar Vasile Mesaroș, comandantul centuriei, a rostit cuvântul de deschidere despre „Viața tineretului școlar în cercetășie”. Programul a continuat „cu recitări, monologuri, dialoguri, dansuri naționale, orchestră etc., executate de cercetașii: Fetti Gheorghe, Moldovan Claudiu, Maier Ioan, Bocșa Alexandru, Țâra Gheorghe, Mureșan Dumitru, Vranău Vasile, Coruțiu Viorel etc.”. Același I. C. scrie articolul „Burse pentru studenți din fondurile grănicerești năsăudene”, din care aflăm că în ultimii 4 ani nu s-au putut acorda burse studenților români, descendenți din cele 44 comune grănicerești. „În baza hotărârii din 9 Decembrie 1936 a Comisiunii Administrative se vor vota burse și ajutoare pentru studenții Facultăților de: Drept, Filozofie și Litere, Medicină, Politehnică, Veterinară, Farmacie: Academie: Teologie, Agricolă, Pedagogie superioară, Comercială; Școalele militare, afară de licee; elevii cursurilor de la poștă, telegraf, tren; școalele normale, școalele de meserii pentru ucenicii cu 4 clase primare, cu 6 clase primare, cu 2-6 clase secundare și diferite alte cariere”. În continuare, se dau informații în privința actelor ce trebuie depuse pentru primirea burselor și ajutoarelor.

            Din numărul 23 al aceluiași cotidian, aflăm cum s-a desfășurat „Serbarea Unirii Principatelor”, „La Năsăud”; la ora 9, „în catedrala unită, capela gr. cat. și cea ortodoxă, s’a oficiat Te Deum, din partea: Revs. Vicar Ștefan Buzilă, protopop Gavril Bichigeanu, Iacob Chitul, păr. Prof. Ioan Seplecan, Gh. Pteancu și Ioan Bunea. Au participat toate autoritățile civile, școlare și elevii tuturor școlilor din localitate”. Programul s-a desfășurat în sala de gimnastică a liceului. S-a intonat „Imnul Regal” de către coriștii școlilor secundare. Profesorul Nicu Caranica, de la liceul de băieți, „a rostit conferința asupra însemnătății zilei de 24 Ianuarie 1859”. „Programul artistico-literar a fost executat cu concursul elevilor dela gimnaziul de fete, liceul de băieți, școala normală, grădinița de copii, școala primară, școala de aplicație”. Cei de la liceu au fost conduși de prof. Ștefănuțiu, cei de la școala normală de prof. Șuteu Ionel, iar „copilașii dela școala de aplicație […] de învățătorul Petre Son”.

            Din același număr (23), la rubrica „Știri din Năsăud”, citim despre un accident „la curba din partea de Est a orașului […], unde șoseaua națională o ia spre comuna Jidovița, „între autobuzul soc. Năsăudeana, care face cursa între Bistrița – Năsăud - Rodna și mașina veche a societății cooperative Regna […]. Vina au șoferii de la ambele mașini, care mânau cu viteză prea mare. Nu s’a produs nici o rănire”. La fața locului a sosit comisarul poliției, Pintea Vasile, care a făcut primele cercetări”.

            O știre tristă se referă la înmormântarea elevei Aurelia Catarig, „din clasa a VI-a a școalei normale din Cluj”, originară din Năsăud. Serviciul înmormântării a fost oficiat de preoții: „revs. Ștefan Buzilă vicar for. eppal al Rodnei, părintele prof. Gh. Pteancu și păr. prof. Ioan Seplecan. Predica a fost ținută de revs. Dr. Titus Malai”. El a citit și „o scrisoare plină de mângâiere către părinții Ioan Catarig și Domnica, oameni foarte distinși, trimisă de dșoara Gabor, directoarea școalei normale de fete din Cluj, și una trimisă de colegele Aurelei. La înmormântare, au cântat elevii școalei normale de băieți sub conducere dlui I. Gr. Costan”.

                                                                                   Icu Crăciun